vineri, 10 decembrie 2010

Brezulescu a fondat cea mai mare bancă populară din perioada interbelică





Iubitor de ţară şi de ţărani" îl caracteriza Nicolae Iorga pe Dumitru Brezulescu, un tânăr care, în 1902, la numai 22 de ani, a reuşit să unească satele gorjene într-un proiect transformat, peste ani, în cea mai mare bancă populară a României interbelice. Din banii strânşi la început s-a cumpărat pământ, pentru împroprietărirea ciobanilor de sub munte, apoi s-au construit o hidrocentrală, la Novaci, şi primele cinci cabane din viitoarea staţiune Rânca.

Ne-am dus în oraşul Novaci, din judeţul Gorj, să-l căutăm pe inginerul Gheorghe Cuţuliga, la recomandarea specialiştilor Muzeului de Istorie din Târgu Jiu. Casa lui adăposteşte o colecţie de nepreţuită valoare - fotografii de epocă, documente. Acest om a fost prieten cu un descendent al familiei Răduţescu, din localitate. Familia aceasta a luat în grijă, în 1884, un puşti de numai 4 ani, rămas orfan, care se născuse în satul Hilişeşti, nu departe de Novaci. Băiatul se numea Dumitru Brezulescu.

Banca Populară „Gilortul"

După şcoala primară, în Novaci, şi gimnaziul în Târgu Jiu, băiatul ajunge la un liceu din Drobeta Turnu-Severin. „Era cel mai bun elev al liceului", ştie din arhive Gheorghe Cuţuliga. La o serbare a elevilor din toată ţara, organizată în Bucureşti, la Ateneul Român, Brezulescu este ales, din partea şcolii sale, să ţină o cuvântare în faţa regelui Carol I. A smuls ropote de aplauze. Regele a vrut să-l cunoască, felicitându-l pentru talentul său oratoric. Dumitru va urma cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, după care va pleca la Sorbona pentru doctorat. Pe parcursul studenţiei bucureştene face cunoştinţă cu Spiru Haret, care îl va susţine, din poziţia sa în stat, în ceea ce tânărul dorea să facă în Gorjul natal - o bancă populară. Era în acea perioadă o mare problemă pentru ţăranii care doreau să-şi dezvolte gospodăriile: nu aveau de unde să împrumute bani, decât de la cămătari, dobânda ajungând chiar şi la 120%.

De aceea existau, în diverse locuri din ţară, aproximativ 200 de bănci populare, organizate de comunităţile locale, unde lumea îşi depunea economiile, iar cei care aveau nevoie de bani se împrumutau, cu dobânzi accesibile. Student fiind, la numai 22 de ani, Brezulescu organizează în Novaci, în ziua de 6 ianuarie 1902, o adunare populară, sprijinit de primarul localităţii, Ion Prătăşescu, şi de un localnic înstărit: Fane Bocşa. Iată câteva dintre cuvintele pe care tânărul le-a rostit atunci mulţimii: „Nu aşteptaţi mila adesea necurată şi mereu înjositoare, de la alţii".

Câteva zile după aceea, pe 13 ianuarie, Ministerul Instruc-ţiunii Publice dă cale liberă tânărului să organizeze ceea ce urma să se numească Banca Populară „Gilortul". Nume dacic, susţin unii despre Gilort - un râu care izvorăşte din Masivul Parâng, traversează Novaciul şi se varsă în Jiu.

.......................

Naşterea Transalpinei

N-a pierit, în schimb, unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte la care visase Brezulescu. Banca pe care el a creat-o solicită, în 1934, noului premier al României, Gheorghe Tătărăscu, să susţină construirea drumului peste Parâng. Cu atât mai mult cu cât şeful Guvernului era oltean, născut în Craiova. Merită semnalat că directorul de atunci al „Gilortului" era Ion Giurgiulean, un învăţător din Novaci. El fusese sprijinit, la vremea copilăriei, cu o bursă de studii. Una din bursele oferite de Brezulescu. Cert e că premierul vine, în acelaşi an, la Novaci, unde se organizează o adunare populară, în locul numit Plaiul Mare. El le-a vorbit oamenilor despre importanţa acestei lucrări strategice, idee sprijinită şi de Casa Regală a României. Sutele de ţărani, îmbrăcaţi de sărbătoare, au aclamat. Trebuie să precizăm că avem azi în faţa noastră un martor al acelui eveniment, pe gazda noastră, inginerul Cuţuliga, care avea 10 ani în 1934. Aşa că, de data asta, nu ne mai povesteşte din documente, ci chiar cele văzute de el, cu 76 de ani în urmă.

„Am fost la acea adunare, l-am văzut pe Tătărăscu, nu poţi uita aşa ceva niciodată", ni se confesează bărbatul.

Galop peste Parâng

După ce şi-a încheiat discursul de la poalele Parângului, Tătărăscu s-a urcat pe un cal şi alături de alţi 40 de ciobani, şi ei călare, au pornit în galop spre munte, să viziteze traseul viitorului drum. Banii pentru această investiţie au fost daţi atât de guvern, cât şi din subscripţii publice. Nu există însă nici o referinţă la suma exactă. Se ştie doar că fondurile au fost administrate de Banca „Gilortul". Organizarea şantie-rului a început în 1934. Din satele gorjene s-au înscris 800 de bărbaţi. Se pare că tot atâţia şi de cealaltă parte a muntelui, din Alba. Salariile erau foarte bune - e singura informaţie certă, pentru că din nou lip-seşte concreteţea cifrelor. A fost trimisă în zonă şi o unitate de geniu. Lucrarea a pornit în acelaşi an, din două puncte, în paralel - din Gorj, de la Novaci, şi din Alba, de la Sebeş. Prima lovitură de târnăcop a dat-o chiar premierul României. Poate nu întâmplător târnăcopul. A fost principala unealtă care a dat atunci munţii la o parte, să facă loc Transalpinei.

.............

Continuare... :

Romania Libera


vineri, 3 decembrie 2010

Oferta Craciun 2010 la Ranca

Oferta Craciun 2010 la Ranca

Pensiunea Casa Montana va invita sa sarbatorim impreuna Sarbatoarea de Craciun la Ranca.



Oferta noastra este pentru 4 nopti (24,25,26 decembrie 2010) pret 4.000RON

Capacitate: 12 locuri in 5 camere


Poze Casa Montana Ranca: pensiuniranca.blogspot.com

Oferta Revelion 2011 la Ranca - pachet 5 nopti

Pensiunea Casa Montana va invita sa petreceti si Revelionul 2011 la Ranca.

Pensiunea a fost rezervata integral pentru Revelion 2011
Capacitate: 12 locuri in 5 camere



Poze Casa Montana Ranca: pensiuniranca.blogspot.com

marți, 23 noiembrie 2010

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Transalpina, deschisă și după 1 noiembrie

Tranzitarea dinspre Rânca spre Voineasa a celei mai înalte şosele din România "Transalpina" va fi permisă încă cel puţin două săptămâni.


Oficial închiderea drumului era prevăzută, ca şi în cazul Transfăgărăşanului, pe 1 noiembrie, a declarat directorul de la Drumuri Naţionale Vâlcea, Eugen Mănescu, citat de Agerpres.

"Potrivit prognozei meteo nu vor fi ninsori cât de curând, mai mult de atât noi avem lucrări aici, aşadar pe sectorul Vâlcea se circulă şi din câte ştiu şi pe sectorul Gorj. De altfel, circulaţia din Obârşia Lotrului spre Petroşani rămâne la fel, încă, deschisă", a mai afirmat Eugen Mănescu.


Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, având punctul maxim de altitudine în Pasul Urdele, la 2.145 metri, şi traversează sectorul montan al Munţilor Parâng din judeţele Gorj, Vâlcea, Sibiu.


sursa: evz

vineri, 8 octombrie 2010

Astazi s-au montat si scaunele la telescaunul de pe Vf. Papusa !!!

update: 08.10.2010

Finally !!!






Investiţiile în instalaţia de telescaun din zona montană Rânca sunt gata în proporţie de 90%. Mai trebuie montate doar scaunele şi eliberate avizele de funcţionare în condiţii de siguranţă.

Investiţiile în infrastructură în zona montană Rânca se apropie de final, cel puţin în ceea ce priveşte instalaţia de telescaun. Aceasta este realizată în proporţie de peste 90% şi ar putea fi dată în folosinţă începând din această iarnă. Cele câteva milioane de euro investite la Rânca, în cadrul unui parteneriat în care sunt implicate Primăriile Novaci, Baia de Fier, dar şi Consiliul Judeţean Gorj, s-ar putea materializa cât de curând prin creşterea numărului de facilităţi oferite turiştilor amatori de schi, dar şi prin inaugurarea primei instalaţii de telescaun. Construcţia se află la cota 1.700 şi va deservi o pârtie de 1,2 kilometri. Instalaţia de telescaun măsoară 980 de metri.

Va fi testată pentru condiţii de siguranţă

Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Public Salvamont Gorj, a declarat că sunt toate şansele ca telescaunul să fie pus în funcţiune în această iarnă, dacă instituţiile abilitate vor da aprobările necesare în ceea ce priveşte funcţionarea în condiţii de siguranţă. Practic, în momentul în care dosarul de avizare a instalaţiei va fi complet, constructorul va putea să treacă la montarea scaunelor: „Sunt toate şansele să termine anul acesta lucrările, având în vedere că toată lumea doreşte ca instalaţia să fie pusă în funcţiune foarte repede pentru a nu pierde sezonul. Instalaţia va funcţiona în zona Păpuşa şi va oferi condiţii de acces foarte bune la pârtia nouă de schi, ce va măsura peste un kilometru. Cu siguranţă va creşte numărul de turişti, iar acest lucru este în avantajul celor care au investit foarte mulţi bani în zona montană Rânca, în unităţi de cazare şi alte servicii. Totul depinde de cât de repede vor fi eliberate avizele de funcţionare, pentru că restul este gata. Scaunele nu aveau cum să le monteze, până nu sunt făcute testele“, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Public Salvamont Gorj.

Personal insuficient pentru Salvamont

Construcţia instalaţiei de telescaun face parte dintr-un proiect mai amplu de îmbunătăţire a infrastructurii la Rânca. Pe lângă telescaun, investiţia mai vizează realizarea unui sistem de canalizare şi alimentare cu apă. Cu toate că instalaţia va creşte confortul turiştilor, conducerea Salvamont precizează că vor apărea şi noi sarcini pentru angajaţii instituţiei, odată cu punerea în funcţiune a telescaunului şi cu inaugurarea noii pârtii. Serviciul Public Salvamont Gorj care deserveşte zona Rânca are cu 30% mai puţini salariaţi faţă de cât este necesar. Deşi trebuie să facă angajări, şefii Salvamont au fost nevoiţi să treacă şi ei la restructurări. Din fericire, un singur salariat a fost trimis acasă, prin scoatere la pensie. „Orice investiţie de acest gen la Rânca înseamnă mai multă treabă pentru noi. Trebuie să asigurăm intervenţiile în caz de evenimente, deşi personalul este subdimensionat. Avem şi colaboratori, şi voluntari, dar pe ei nu poţi să te bazezi 100%, fiindcă nu stau permanent la baza din Rânca“, a mai spus Sabin Cornoiu.
Finally !!!

sursa: GDS

miercuri, 25 august 2010

Festivalul Toamnei la Ranca, ediţia I

În perioada 3-5 septembrie 2010 se organizează, la Ranca, prima ediţie a Festivalului Toamnei, sub genericul “Distracţie şi voie bună la munte”. Organizatorii au pregătit pentru participanţi un târg cu vânzare de produse tradiţionale, spectacole de divertisment, concursuri, tombole, tubing park şi bile de mers pe apă, parade şi focuri de artificii.
Pe toată perioada festivalului, de vineri până duminică, vizitatorii vor putea achiziţiona produse tradiţionale şi de artizanat direct de la meşteşugari, vor avea acces la terenul de fotbal şi tenis şi vor putea încerca experienţe noi, precum water walking balls (bile de mers pe apă) şi summer tubing (săniuş practicat cu bărci pneumatice de mici dimensiuni pe piste special amenajate). Ziua de sâmbătă, 4 septembrie, va fi dedicată exclusiv manifestarilor artistice şi de divertisment: Parada portului popular, Parada cailor, ateliere ale meşteşugarilor, concurs de gătit în aer liber, concurs de mâncat plăcinte, concurs de tăiat lemne, tombolă cu premii, spectacole de muzică şi dans popular. Seara se va încheia cu o reprezentaţie a invitaţilor speciali – Ansamblul Artistic Profesionist Doina Gorjului – şi cu un spectaculos foc de artificii.
Evenimentul este organizat de o firmă privată în parteneriat cu: Consiliul Local al Primăriei Oraşului Novaci, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, CS Pandurii Lignitul Tg. Jiu şi Hotel Mina, partener cultural fiind: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

vineri, 2 iulie 2010

Săniuş pe pârtie sintetică, inaugurat la Rânca


Topoganul este destinat turiştilor din întreaga ţară, iar intrarea este numai doi lei. Pârtia de tubing a fost amenajată cu un covor verde de zăpadă artificială, chiar la baza pârtiei de schi, pe o lungime de 85 de metri de coborâre.

Începând de astăzi, turiştii din întreaga ţară sunt aşteptaţi la săniuş pe pârtia sintetică de la Rânca. Cătălin Mitroi, administratorul pârtiilor de schi din staţiune, a găsit o nouă metodă de a atrage turiştii, chiar şi în sezonul estival. Topoganul este amenajat in aer liber, iar traseul are o lungime de 75 de metri la urcare şi 85 de metri la coborâre, cu trei curbe, intrarea costând doi lei. Pentru că este perioada concediilor şi a vacanţelor şcolare, topoganul va funcţiona şi în timpul săptămânii.
taguri


„În această dimineaţă i-am dat drumul şi deocamdată nu se poate vorbi despre abonament, intrarea fiind de doi lei pentru parcurgea întregului traseu. Aşteptăm în continuare să vină turiştii şi am hotărât ca topoganul să rămână deschis şi în timpul săptămânii, între orele 10.00 şi 20.00“, declară Cătălin Mitroi, administratorul pârtiei de tubing.

Salvamontiştii au dat tonul dictracţiei

Primii care s-au distrat pe topoganul de la Rânca au fost salvamontiştii gorjeni. „A fost pus în funcţiune de astăzi, iar dimensiunile lui sunt potrivite, mai ales pentru copii. Ne-am dat şi noi cu acei colaci de mari dimensiuni şi este foarte frumos. Cred că va aduce foarte mulţi turişti în staţiune şi în sezonul estival“, a spus Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj.


Târgujienii au vrut să simtă adrenalina şi nu au lispit de la inaugurarea pârtiei de tubing. „Am citit despre săniuş pe site la dumneavoastră şi am hotărât să mergem cu copiii acolo. Este ceva nou pentru noi“, a declarat târgujianca Florina Petrescu. Coborârea pe pârtia de tubing se face cu un colac din cauciuc de mari dimensiuni, fiind permisă practictarea acestei activităţi în orice moment al anului, fără a fi nevoie de zăpadă. Topoganul este completat cu saltele de protecţie.

63 de kilometri

Aceasta este distanţa care desparte oraşul Târgu-Jiu de Rânca. Staţiunea este situată la altitudinea de aproximativ 1800 de metri şi la 18 kilometri de oraşul Novaci, fiind construite aici sute de pensiuni şi hoteluri în ultimii ani. Pentru cei atraşi de turismul de aventură există trasee montane cu maşini de teren, iar, în această perioadă, adrenalina poate fi la maxim la Rânca prin folosirea motocicletelor de teren pe potecile munţilor sau pe drumul de tranzit Transalpina.

adevarul

Se instalează telescaun la Rânca

Update : 07.01.2011

Cel tarziu pana la sfarsitul lunii ianuarie 2011 turistii vor putea folosi modernul telescaun Leitner cu patru locuri !



Lucrările de instalare a unui telescaun modern, cu patru locuri, în staţiunea montană Rânca sunt în plină desfăşurare. După ce au fost turnate fundaţiile, se montează pilonii pe o distanţă de 980 metri. Traseul telescanului va începe de la ultimele cabane din nordul staţiunii şi va ajunge la jumătatea vârfului Păpuşa. Acesta are o lungime de circa 1000 metri şi o diferenţă de nivel de 300 metri. “După modul în care se desfăşoară lucrările, există toate premisele ca telescaunul să fie pus în funcţiune începând cu data de 1 septembrie. Constructorul francez a solicitat la montaj şi un reprezentant al celor care îl exploatează pentru a învăţa cum să-l folosească”, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj. Telescaunul va deservi 3 pârtii de pe faţa sudică a vârfului Păpuşa şi va deschide un nou domeniu schiabil pe culmea nordică a acestui vârf. Pe faţa nordică există posibilitatea amenajării a aproximativ 10 pârtii noi, după cum consideră conducerea Serviciului Salvamont Gorj. Telescaunul de la Rânca face parte dintr-un proiect a cărui valoare este de circa 10 milioane de euro. “Proiectul are două componente: canalizarea şi staţia de epurare; telescaunul. Proiectul este finanţat cu fonduri europene, iar cofinanţatorii sunt Consiliul Judeţean, Consiliul Local Baia de Fier şi Consiliul Local Novaci”, a mai precizat Sabin Cornoiu.

sursa: pandurul

sâmbătă, 17 aprilie 2010

A perfect day !

O zi superba astazi la Ranca . Zapada si soare, a fost o zi de vis.

Revin cu poze

duminică, 11 aprilie 2010

Au mers să ia lumină de la cota 1.650

Credincioşii au luat lumină şi paşte de la Biserica de la Rânca, situată la cota 1.650.

Un preot a oficiat slujba de Paşti pentru cei care au ales să fie de Înviere în Munţii Parâng, unde zăpada a fost din belşug.

Peste o mie de persoane au petrecut sărbătorile pascale la cota 1.650, în zona montană Rânca. Amatorii de sporturi de iarnă şi de senzaţii tari pe pârtie au ales să fie de Paşti în Parâng şi nu au greşit când şi-au făcut rezervări la pensiunile şi cabanele de la cota 1.650. Cu o zi înainte de sărbători, la Rânca a nins, iar stratul de zăpadă pe pârtia principală a măsurat 70 de centimetri.


Spre bucuria celor mici, dar şi a adulţilor s-a putut schia în condiţii perfecte, atât sâmbătă, cât şi duminică şi luni, mai ales că instalaţiile de teleschi au funcţionat în permanenţă, iar aglomeraţia a lipsit. Astfel, cei care nu s-au săturat de zăpadă, în ciuda sezonului de iarnă foarte lung au putut să profite de cele câteva zile libere şi să urce în Parâng, unde cabanierii şi personalul localurilor din zonă au fost gazde perfecte, pregătind mâncăruri specifice sărbătorilor pascale. Nu au lipsit ouăle roşii, cozonacii, dar şi drobul de miel.

Atmosferă de sărbătoare

Biserica de la Rânca a fost neîncăpătoare în Noaptea de Înviere, peste 70 de turişti fiind prezenţi în lăcaşul de cult pentru a lua lumină şi paşte. Cu lumânările aprinse, credincioşii au plecat înspre cabane, asigurând o atmosferă de sărbătoare pe străduţele de la Rânca.

„Chiar a fost foarte mulţă linişte şi cei care au dorit să aibă parte de o atmosferă destinsă de sărbători au venit la Rânca. S-a petrecut ca de obicei şi în cabane şi pe pârtie. Slujba de la Biserica din zonă a fost foarte frumoasă şi parcă au fost credincioşi mai mulţi ca altă dată. Au venit şi au luat şi lumină şi paşte şi toată lumea a fost mulţumită de faptul că a fost oficiată o slujba la Rânca şi nu au mai coborât la bisericile din Novaci.

Nici pe pârtii nu au fost probleme, iar cei care şi-au pus schiurile au putut aprecia cum se cuvine calitatea zăpezii. A şi nins uşor sâmbătă şi s-a aşezat un strat de zăpadă. Nici nu se putea mai bine decât atât. Deocamdată, la Rânca e tot iarnă, deşi unii s-au săturat de zăpadă, aici încă se poate schia în condiţii bune”, a menţionat Sabin Cornoiu, şeful Salvamont Gorj.

sâmbătă, 20 martie 2010

Pericol de avalansa gradul 4 !!!


Salvamontiştii au avertizat că pericolul producerii unor avalanşe este de gradul patru din cinci.

În staţiunea montană Rânca, temperatura poate atinge astăzi şi 18 grade Celsius, iar la peste 1 800 de metri altitudine, pe versanţii estic şi vestic ai Vârfului Păpuşa, există pericol ridicat de producere a avalanşelor. „E cald şi la peste 1 800 de metri e pericol de avalanşe de gradul 4 din 5. Temperatura de 18 grade şi stratul de zăpadă veche peste care a nins în ultimele două săptămâni cel puţin un metru şi jumătate sunt cauzele care pot detemina aceste avalanşe. Noi am pus panouri de avertizare pe mai multe trasee şi îi rugăm pe turişti să ţină cont de ele“, spune şeful Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Ultima avalanşă cu urmări grave a avut loc în urmă cu 12 ani, când un turist şi-a pierdut viaţa pe versantul vestic al Vârfului Păpuşa.

luni, 8 martie 2010

La 1 septembrie va funcţiona telescaunul

Update 16.12.2011:
Din pacate telescaunul se inaugureaza cu intarziere de un an.
Noua pârtie va avea o lungime de un kilometru va fi de dificultate medie şi va fi deservită de un telescaun si va fi cea mai modernă din zona Rânca.
Anul viitor se vor mai deschide doua noi partii deservite de acelasi telescaun.
Investiţia este realizată din fonduri europene.
Puteti urmari imagini live de pe noua partie pe webcamul jurnalul national:

WEBCAM live Telescaun Ranca



Proiectul unui telescaun în localitatea Rânca va fi finalizat în toamna acestui an. Un telescaun modern cu patru locuri va deservii turiştii din staţiune. Traseul telescaunului va începe de la ultimele cabane din nordul staţiunii şi va ajunge la jumătatea vârfului Păpuşa. Acesta are o lungime de 900 de metri, iar diferenţa de altitudine este de 300 de metri. Fundaţiile pentru piloni sunt deja turnate (in poza nr 2 se vad fundatiile) , iar începând cu 1 mai vor fi reluate lucrările. Constructorul francez care se ocupă de proiect a ţinut ca după darea în folosinţă al telescaunului un reprezentant al companiei să coordoneze funcţionarea telescaunului.

Telescaunul va deservi 3 pârtii de pe faţa sudică a vârfului Păpuşa şi va deschide un nou domeniu schiabil pe culmea nordică a acestui vârf. Pe faţa nordică există posibilitatea amenajării a aproximativ 10 pârtii noi”, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj. Instalarea telescaunului face parte dintr-un proiect a cărui valoare este de aproximativ 10 milioane de euro. “Proiectul are două componente: canalizarea şi staţia de epurare; telescaunul. Proiectul este finanţat cu fonduri europene, iar cofinanţatorii sunt Consiliul Judeţean, Consiliul Local Baia de Fier şi Consiliul Local Novaci”, a mai precizat Sabin Cornoiu

linia neagra : telescaun
linie rosie: partie schi

Portret/Cătălin Dascălu şi-ar da viaţa pentru a-i salva pe turişti


Cătălin este salvator montan de aproape opt ani.A făcut drumeţii prin mai tot lanţul carpatin din România, dar s-a căţărat şi pe versanţi din Europa.

Cătălin Dascălu sau Coco, aşa cum îi zic prietenii şi colegii, a fost pasionat de sport încă din şcoala generală, când a făcut atletism de performanţă şi fotbal. „Am jucat fotbal la echipa şcolii, cu care am participat la mai multe competiţii judeţene. Din păcate, părinţii nu m-au mai lăsat să practic atletism şi a trebuit să renunţ, pentru a mă concentra mai mult asupra cursurilor. În liceu, am făcut baschet. Joc şi acum baschet, de două ori pe săptămână, cu prietenii mei. Ne-am făcut o echipă de «old boys»“, spune zâmbind Coco. Pasiunea pentru munte şi călătorii o are din şcoala generală, dar nu era fructificată în acea perioadă. În liceu, a mers în excursii şi drumeţii, în special la munte. După terminarea liceului, a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Universităţii Constantin Brâncuşi, care i-a fost de folos, însă nu a fost ce şi-a dorit. În timpul facultăţii a pus prima dată schiurile în picioare, în staţiunea montană Rusu. „Am încercat singur, dar am primit sfaturi de la colegi şi prieteni. Pe vremea aceea, nu prea erau instructori de schi. Am reuşit până la urmă să învăţ să schiez“, spune Cătălin Dascălu. Tot în acea perioadă, mergea foarte des cu mai mulţi prieteni din ţară în drumeţii montane. „Am mers în aproape tot lanţul carpatin. În fiecare sezon ne alegeam câte un traseu, printre care Făgăraş, Retezat, Rodnei. Am reuşit să ajungem şi pe Vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, iar senzaţia este nemaipomenită, mai ales că eram cu gaşca şi ne bucuram toţi“, adaugă Cătălin. După terminarea primei facultăţi, a lucrat la mai multe firme, unde se ocupa în principal de contabilitate. În anul 2001, a decis să urmeze, din plăcere şi din ambiţie, Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii din Craiova. Un an mai târziu, a ales să fie voluntar în cadrul Serviciului de Salvamont Gorj. „Aveam prieteni salvamontişti şi mergeam la căţărat cu ei. M-au încurajat şi de aceea am vrut să fiu voluntar. Mergeam la marcaje, la acţiunea de căutare a persoanelor dispărute, patrulare pe munte, alpinism şi schi“, spune Coco.
taguri

* gorj
* targu-jiu
* catalin dascalu
* salvamontist


S-a pregătit cu elicopterul, în Germania


Pentru a deveni salvator montan, Cătălin a urmat cursurile Şcolii de Salvamont în Făgăraş, la Bâlea Lac, unde a învăţat tehnicile de salvare şi de prim-ajutor. A obţinut atestatul de salvator montan şi a devenit salvamontist cu acte în regulă. Cătălin Dascălu a mai urmat şi cursurile unei şcoli de pregătire din Germania, în regiunea Algau, unde a făcut tehnici de pregătire cu elicopterul şi coborâri cu targa pe pante foarte accidentate. Pe lângă munca de birou, de câteva ori pe lună merge în staţiunea Rânca, unde asigură asistenţa turiştilor. Intervine în zonele montane din judeţ ori de cîte ori este nevoie de el.


Ce-i place


Să mă plimb. Am vizitat ţări precum Franţa, Italia, Belgia şi Austria. Zona Trentino- Alto Adige din Italia este una dintre preferatele mele. Acolo m-am plimbat cu bicicleta, am făcut drumeţii, m-a relaxat foarte mult şi m-aş întoarce oricând.


Ce nu-i place


Nu suport prostia şi turnătoria. Urăsc violenţa, sunt o persoană mai liniştită şi prefer să rezolv problemele pe cale amiabilă. Nu îmi plac oamenii lipsiţi de bun-simţ, care uită să îşi strângă resturile după ce merg la un grătar în natură.


Cum sunt turiştii care vin în zona de munte?


Unii ne ascultă sfaturile şi respectă regulile pe pârtii şi în afara lor, în sensul că ne anunţă când pleacă în drumeţii. Sunt însă acei turişti care nu vor să înţeleagă că pârtiile nu sunt destinate săniuţelor şi sacilor, ci schiurilor. De asemenea, mă deranjează şi cei care nu respectă natura şi lasă în urma lor mormane de gunoaie, după ce merg la iarbă verde.


Cum ţi se pare activitatea de voluntariat din România faţă de cea din alte ţări?


Este mult mai slab dezvoltată, pentru că oamenii nu vor să facă muncă în folosul comunităţii, fără niciun fel de răsplată financiară. Cred că tinerii ar trebui pregătiţi în domeniul voluntariatului şi ar trebui să fie introduse în programa şcolară informaţii de prim-ajutor, care sunt foarte utile.

sursa: Adevarul

sâmbătă, 27 februarie 2010

Pestera Muierii, Pestera Polovragi si Ranca incluse in aria protejata Natura 2000.



Peste 60.000 de hectare de pamant din Gorj, pe care se afla obiective turistice importante, precum Pestera Muierii, Pestera Polovragi si Ranca, au fost incluse de Ministerul Mediului in proiectul european pentru ariile protejate numit "Natura 2000".

Autoritatile locale se plang acum ca nu au fost anuntate de schimbare si spun ca organizatiile primesc si o serie de drepturi odata cu terenul, informeaza Impact in Gorj.

In plus, nimeni nu mai poate face nimic in zonele protejate fara acordul ONG-urilor, dintre care una este din judetul vecin, Valcea.

Fostul director al Agentiei de Mediu Gorj, Gheorghe Fometescu, spune insa ca schimbarea este binevenita, pentru ca UE promoveaza dezvoltarea retelei de arii protejate prin programul Natura 2000.

Mai multe informatii : www.natura2000.ro

marți, 23 februarie 2010

Rânca: Zăpadă de peste un metru pe pârtiile din Rânca

Mii de turişti aleg să îşi petreacă sfârşitul de săptămână în staţiunea din Gorj. Deşi pe multe pârtii din ţară, zăpada nu mai este foarte bună pentru practicarea sporturilor de iarnă,la Rânca, numărul turiştilor este în continuă creştere.

Pe cele trei pârtii deschise în staţiune, stratul de zăpadă depăşeşte un metru, iar în alte zone, unde a viscolit, acesta ajunge chiar şi la trei metri. „ Zăpada nu s-a topit, astăzi a fost mai cald, dar stratul se menţine, în special pe pârtii, unde se schiază foarte bine. Ultima dată a nins nopate trecută, cu câţiva centimetri. Vreau să vă spun că, deşi se apropie sfârşitul sezonului, numărul turiştilor este în creştere, pentru că în zonă încă este zăpadă multă. Mii de turişti aleg să îşi petreacă sfârşitul de săptămână la Rânca“, spune şeful Serviciului Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Cazarea în staţiune începe de la 10 lei pe noapte, de persoană, şi poate ajunge la o sută de lei, în funcţie de numărul de paturi din camere, dar şi de numărul stelelor sau margaretelor. În staţiunea Rânca sunt aproape 600 de cabane, pensiuni şi hoteluri, însă, la fiecare sfârşit de săptămână, acestea sunt ocupate la capacitate maximă.

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Webcam Ranca Teleschi M1, Teleschi M2, Teleschi M4 , vedere panoramica si Telescaun Varful Papusa de la Jurnalul National



Pentru a vedea imagini live prin webcam-ul montat de Jurnalul National dati click pe poza :

Webcam RANCA Teleschi M1



Webcam RANCA vedere panoramica



Webcam
RANCA Teleschi M4


Webcam RANCA telescaun Varful Papusa:



sâmbătă, 16 ianuarie 2010

120 RON/ CAMERA DUBLA/ MIC DEJUN INCLUS/ 2 PERSOANE



Mobil: 0723.376.363

Oferta cazare la Pensiunea Casa Montana.Camera dubla cu balcon 120 Lei / 1 (una) noapte

Adresa:Strada Tatarascu, Nr. 87 ( la 100 metri pe partea dreapta dupa Hotel Otto fost Hotel Petrom), Statiunea Ranca, jud.Gorj

Vasile Mitroi: „Am transformat Rânca dintr-o staţiune cu turism de vară în staţiune de iarnă”


Pasiunea pentru munte a lui Vasile Mitroi este veche, din copilărie când a câştigat un concurs de săniuţe chiar la Rânca. Pe atunci nu ştia însă că staţiunea, aproape pustie în perioada aceea, va ajunge la dezvoltarea de acum, acest lucru datorându-i-se în cea mai mare parte.


Totul a început în 1982 când a devenit membru fondator al Clubului montan Columna deşi pe atunci nici nu se vorbea de turismul montan în Gorj. A absolvit o şcoală de ghizi montani la Izvorul Mureşului în 1983 şi tot atunci a început să se contureze echipa Salvamont Gorj.


A început prina fi cabanier la Rânca

În Rânca a ajuns după ce a a văzut un anunţ în ziar că se caută cabanier. „Pe atunci lucram la Termocentrala Rovinari şi cochetam cu cei de la OJT care aveau un beby schi aici la munte iar eu fiind electrician le montasem acea instalaţie. Am mers atunci la fostul director al OJT, m-au acceptat şi m-am mutat aici” povesteşte Vasile Mitroi care a ajuns în Rânca atunci când nu erau nici zece cabane în zonă şi Unitatea Militară: „Am transformat Rânca dintr-o staţiune cu turism de vară în staţiune de iarnă prin simplul fapt că m-am mutat aici. Toţi cabanierii funcţionau vara în Rânca şi iarna coborau la Novaci.” După ce s-a mutat la Rânca a preluat beby schiul şi l-a modernizat atunci începând practic schiul la Rânca: „Până atunci nu se auzise de turism de iarnă. Cea mai mare staisfacţie a mea era că numele meu se lega de staţiunea Rânca, ori că se spunea că merg la Mitroi sau la Rânca era acelaşi lucru.”

A montat primul teleschi din staţiune


Teleschiul l-a construit cu o firmă din Braşov, în 1987, deşi acesta trebuia iniţial să fie amplasat la Lainici. „Proiectantul auzise de mine, fiind fondator la Salvamnont şi m-a chemat la Lainici să proiecteze acest teleschi undeva lângă Mănăstire. Eu le-am explicat că e o mare greşeală, pentru că acolo domeniul schiabil rezistă maxim trei săptămâni pe an. I-am adus la Rânca pe 4 aprilie 1987 şi când au văzut atunci că încă e zăpadă au zis că aici îl vor monta şi aici a rămas” povesteşte Vasile Mitroi care între timp a cumpărat de la fostul OJT instalaţia de transport şi a modernizat-o, construind şi alte două instalaţii de acelaşi gen şi o cabană la baza pârtiei, acolo unde există şi un modern centru de închiriere a echipamentului pentru schiori. Acum este administrator al propriei firme dar lucrează zilnic pe pârtie pentru a asigura buna funcţionare a teleschiului: „Am fost şi instructor de schi pentru că noi ne facem practic aici meseria pe schiuri. Merg zilnic pe pârtie, de dimineaţă să organizez oamenii care lucrează la teleschi, după care plec pe traseu pentru că nu turiştii nu sunt disciplinaţi. Ordinea de pe pârtie este asigurată de cei de la Salvamont care au serviciu de permanenţă dar trebuie să fim şi noi atenţi. În plus trebuie să le explicăm celor care nu au mai schiat cum să urce cu teleschiul pentru că nu e foarte simplu.”


SURSA: ADEVARUL DE SEARA

PORTRET Vasile Mitroi a pus bazele turismului de iarnă la Rânca


Născut la 21 ianuarie 1959 la Negomir, Gorj, Vasile Mitroi a studiat Facultatea de Management în turism având experienţă în mai multe domenii, majoritatea având legătură cu muntele. A fost şi instructor de schi, gid montan, salvamontist şi manager în prezent dezvoltând propria afacere la Rânca, acolo unde a construit o cabană şi a amenajat cele trei teleschiuri din zonă.
Vasile Mitroi a cunoscut pasiunea pentru munte încă de mic, când era la şcoala generală, aceasta fiind insuflată de un profesor de sport: „Muntele mi-a plăcut de când eram mic. Pasiunea a plecat de la un profesor de sport din generală care ne-a adus la Rânca la un concurs de săniuţă. Mai târziu s-a format clubul Columna şi apoi am devenit membru fondator al Salvamont unde am reuşit mai multe performanţe alpine.”


ADS.: Cum aţi convins cei doi copii să vă urmeze şi să lucreze la munte?


V.M.: Copii au crescut practic în Rânca şi nu a fost greu. Aveam deja băiatul de un an când m-am mutat aici, iar fetiţa era chiar să se nască aici. Am urcat la Rânca în noiembrie, când soţia era gravidă în şapte luni, şi n-am mai putut coborâ din cauza zăpezii. Am făcut sărbătorile de iarnă aici şi am coborât-o pe 4 ianuarie cu o săniuţă bob şi imediat după aceea s-a născut fiica mea. Băiatul a făcut şcoala de schi alpin la Petroşani şi a făcut schi de performanţă. Şi el şi fata lucrează aici la Rânca la fel ca şi soţia şi toată familia e aici.

ADS: Cam cât timp pe an vă petreceţi în Rânca?

V.M.: Iarna stăm în permanenţă aici. Mai coborâm doar o dată sau de două ori pe săptămână. Doar vara mai plecăm mai mult timp. Dar pe viitor intenţionăm să facem aici ceva şi pentru turismul de vară pentru ca Rânca să devină atractivă şi vara.

ADS: Există şi aspecte mai puţin plăcute ale muncii de aici de la teleschi?

V.M.: Turiştii nu sunt oameni de munte, disciplinaţi, care să respecte ceea ce li se spune. Se dau cu sania pe pârtie de exemplu şi se pot produce accidente. Le-am şi făcut gratuit o pârtie de săniuţe lângă cabană, dar ei tot se mai duc pe pârtie. În plus urcă în clăpari pe mijlocul pârtiei sau staţionează acolo. Sunt nişte reguli scrise aici pe panouri dar nu le respectă.


SURSA : ADEVARUL DE SEARA

vineri, 15 ianuarie 2010

Gorjenii, la Rânca fără preparator fizic


Pandurii Târgu Jiu nu a ajuns la un acord cu preparatorul fizic sârb Slobodan Pajovic, astfel că primul stagiu centralizat al iernii, cel de la Rânca, va fi condus de antrenorul Liviu Ciobotariu.

Gruparea gorjeană de Liga I, Pandurii Târgu Jiu, nu a reuşit să-şi completeze staff-ul tehnic şi cu un preparator fizic, stagiul montan de la Rânca urmând să fie coordonat de antrenorul principal Liviu Ciobotariu. Sosit la Târgu Jiu să negocieze cu cei de la Pandurii, preparatorul fizic sârb Slobodan Pajovic nu s-a înţeles cu aceştia. „Nu am căzut la o înţelegere, deocamdată. Nu e vorba de bani, mai sunt şi alte probleme în discuţie, de comunicare, de exemplu. Pajovic nu ştie foarte bine limba engleză“, a spus vicepreşedintele Viorel Temelescu.
Pandurii va deplasa astăzi după-amiază 30 de fotbalişti, Stanca, Mingote, Livshit - portari, Popete, Ghindeanu, Rusu, Martinovic, Chibulcutean, Cardoso, Nalaţi, Grecu, Hidişan, Tremonti, Păcurar, Murgan, Lazic, Kamara, Raskovic, Stromajer, Tilincă, Vlăduţi, Rada, Avrămescu, Pleaşcă, Tătaru, Diaconu, Stancu, Arrieta, Basara şi Orac - jucători de câmp, în cantonamentul de la Rânca, unde timp de şase zile nu se vor întâlni cu mingea, ci vor avea parte doar de alergări în două sesiuni zilnice. „Avem program de alergări, nu avem teren, să lucrăm şi cu mingea. Este perioada cea mai grea pentru jucători, ca să ne prindă prima etapă pregătiţi“, a spus „Ciobi“.
Oficialii clubului Pandurii susţin că şi Daniel Orac, cea de-a doua achiziţie a gorjenilor, se va alătura lotului ce va urca la Rânca.


Programul amicalelor, complet

Conducerea pandurilor a finalizat programul amicalelor ce vor fi susţinute de echipa lui Ciobotariu până la startul returului. Imediat după stagiul de la Rânca, pe 21 ianuarie, pandurii vor disputa un amical la Târgu Jiu în compania unei formaţii din Liga a II-a, iar în cantonamentul din Antalya, care va demara pe 25 ianuarie, sunt stabilite alte cinci meciuri de verificare. Pandurii urmează să joace cu SV Ried (Austria), FK Rudar Pljevlja (Muntenegru), NK Varteks (Croaţia), FC Neftci Baku (Azerbaidjan) şi FC Austria Magna (Austria), toate formaţii din prima ligă. Pe 13 februarie, cu o săptămână înainte de startul returului, Pandurii Târgu Jiu va susţine un ultim amical, la Târgu Jiu, în compania Gloriei Buzău, prilej cu care va fi prezentat şi lotul pentru partea a doua a campionatului.
Şi în cantonamentul din Antalya, Liviu Ciobotariu se va baza pe acelaşi lot care va urca la Rânca, un singur jucător având şanse să mai plece în această iarnă, Alexandru Păcurar. „Suntem cu acelaşi lot, nu vreau să fac foarte multe modificări în echipă, numai dacă apare ceva foarte bun mă voi gândi. Sunt mulţumit cu lotul pe care-l am. Singurul jucător care ar mai putea pleca este Alex Păcurar, în rest, nu mai pleacă nimeni. Cantonamentul din Antalya este la finalul pregătirii şi trebuie să lucrăm foarte mult tactic, nu mai am nevoie de jucători noi, nu mai am timp pentru ei. În Turcia vor merge 27 de jucători cu trei portari“, a spus Ciobotariu.

Raskovic, bucuros de concurenţă

Deşi sârbii au sărbătorit Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, fotbaliştii de la Pandurii au preferat să se odihnească. „M-am odihnit, nu am sărbătorit. Aici suntem în România“, a spus Martinovic. Conaţionalul său de la Pandurii, Milanko Raskovic, vrea să scape de ghinioane în 2010 şi vede concurenţa cu Kamara un lucru benefic pentru echipă. „Vreau să mă pregătesc bine şi să fiu scutit de accidentări. Golurile vin dacă sunt sănătos. Am avut unele probleme medicale în tur, pentru că am fost lovit şi la spate, şi la umăr. Este bine pentru noi că a crescut concurenţa. Ar fi foarte bine să fie câte un jucător pe fiecare post, unul în atac, unul în apărare şi unul la mijloc. Cu cât jucătorii sunt mai apropiaţi în valoare, cu atât e mai bine pentru antrenor, că îi poate schimba atunci când unul este accidentat. Contra lui Kamara am jucat la Piteşti, dar nu pot să spun acum ceva despre el“, a declarat Raskovic. Acesta se bucură pentru Florin Stângă, care s-a transferat de curând la Skoda Xanthi, în Grecia. „Sunt fericit că a plecat, are 32 de ani, iar acolo cred că e mai bine plătit“, a încheiat Raskovic.

sursa : GDS

duminică, 10 ianuarie 2010

Turiştii au stat la coadă pentru a schia la Rânca (10 Ian 2010)


Pârtiile de la Rânca s-au dovedit a fi neîncăpătoare în acest week end pentru turiştii veniţi din întreaga ţară pentru câteva ore de schi sau pentru a merge la săniuş cu cei mici. Cei care s-au organizat din timp au urcat la Rânca încă de vineri după-masă şi au coborât abia dumincă, profitând din plin de prima zăpadă cu adevărat consistentă. Dacă de Sărbători zăpada a fost înlocuită cu pete de iarbă sau pene de curent, astăzi, pârtiile de sub Vârful Păpuşa au fost singurele din ţară unde s-a putut schia în condiţii optime, după cum a precizat şeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Sâmbătă a fost înregistrat cel mai mare număr de turişti pe pârtii, peste o mie de persoane fiind monitorizate în zonele unde zăpada depăşea 30 de centimetri, fiind tasată şi pregătită pentru schiuri, sanie sau snowboard. Afluxul mare de vizitatori i-a bucurat pe proprietarii de pensiuni şi restaurante de la Rânca, însă tot numărul ridicat de iubitori ai sporturilor de iarnă a făcut ca la teleschi să se aştepte la coadă câteva zeci de minute pentru a se putea urca până în vârful pârtiei. Printre cei care au profitat de un week-end plin de zăpadă în zona montană Rânca s-au aflat şi şefii administraţiei publice locale. Pe pârtia principală a putut fi văzut la schi şeful Biroului SRI Gorj, Cătălin Peptan sau preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Acesta nu a urcat singur la cota 1.650, ci însoţit de o delegaţie din Serbia, venită în Gorj într-un schimb de experienţă. Şi-au mai pus clăparii şi schiurile şi fostul prefect de Gorj, Victor Banţa, actual inspector guvernamental, dar şi actualul subprefect de Gorj, Horaţiu Gorun, alături de soţie şi fiică. În zonă s-a circulat fără probleme, şoseaua ce leagă oraşul Novaci de localitatea montană Rânca nepunând probleme drumarilor sau conducătorilor auto, care, preventiv, au fost verificaţi, la urcare, dacă aveau autoturismele echipate de iarnă.

Sursa : Radio Tg jiu

Handbaliştii au urcat pe Păpuşa în programul de weekend


Pregătirea de iarnă a handbaliştilor gorjeni nu este deloc uşoară la Rânca deşi azi programul a fost numit de antrenor unul de ralaxare care a inclus doar un antrenament şi o şedinţă de refacere.

Handbaliştii de la Energia Pandurii au avut azi un program mai relaxant, după cum a precizat antrenorul Mircea Bedivan, cel care se ocupă de pregătirea fizică a jucătorilor în acest stagiu. După trei zile de antrenamente fizice, cu antrenamente fizice şi urcări zilnice pe pârtia de schi, ieri jucătorii nu au mai putut folosi pentru antrenamente pârtia care s-a umplut de turişti şi au apelat la un platou aflat în apropierea Hotelului Mina unde sunt cazaţi. Azi, fiind weekend, programul a fost unul mai relaxant cu o urcare pe vârful Păpuşa şi o şedinţă de refacere cu saună şi jacuzzi la hotel.

„Relaxare” în alergare până la 1900 de metri


Condiţiile de pregătire sunt apreciate ca fiind excelente de către antrenorul secund Mircea Bedivan, handbaliştii beneficiind la Hotel Mina şi de condiţii de refacere, saună şi bazin şi o salină pe care în această după-amiază o vor folosi în programul de refacere. „Au făcut doar pregătire fizică în aceste zile, de regulă la pârtie, urcare în alergare. Azi, fiind weekend şi pentru că nu putem merge la pârtie fiind plină de turişti avem un alt program. Oamenii de acolo ne-au rugat să nu mergem azi pentru că vin şi la ei turiştii şi îi încurcăm” a explicat antrenorul Bedivan schimbarea de program. Tot din cauza turiştilor ieri jucătorii au făcut alergări speciale la trei kilometri de hotel: Au mers până acolo în alergare uşoară, au făcut alergare în zăpadă şi este destul de mare zăpada pentru că pe acolo nu s-a intrat cu utilaje şi la întoarcere tot alergare dar puţin mai voiniceşte.” Azi handbaliştii au avut în program urcare până pe vârful Păpuşa, la şapte km de hotel, la 1900 m, acesta fiind într-o zonă mai puţin populată cu turişti. După-amiaza handbaliştii au program de refacere la hotel, saună, salină şi bazin.

Doar 13 jucători la antrenamente

Antrenorul Bedivan are o singură problemă, faptul că nu are suficienţi jucători în lot. „Singura problemă care o avem e că suntem cam puţini, doar 13, pentru că Mazilu nu poate face pregătirea şi a rămas la Târgu Jiu iar Criciotoiu a plecat la lotul naţional de tineret. Mai era Vukas care nu mai revine şi aşa că am rămas doar cu 13 şi asta e cea mai mare problemă pentru noi” a explicat antrenorul care îi are la antrenamente doar pe Dragomir, Rădulescu, Apolzan, Enache, Florea, Giotoiu, Humberto, Kapular, Kukrika, Păiuş, Filip, Popescu şi Truică. Mazilu nu se poate antrena pentru că a suferit în luna decembrie o operaţie de hernie de disc, fiind posibil să nu mai poată reveni în acest retur, la fel ca Vukas care face tratament pentru cancer. Antrenorul Vasile Stângă lipseşte şi el motivat, fiind plecat cu lotul naţional în Spania.

Sfârşit de săptămână aglomerat la Rânca


Pârtiile de la Rânca au fost neîncăpătoare pentru turiştii veniţi din întreaga ţară pentru câteva ore de schi sau pentru a merge la săniuş cu cei mici. Cei care s-au organizat din timp au urcat la Rânca încă de vineri după-masă şi au început să coboare astăzi, profitând din plin de prima zăpadă cu adevărat consistentă. Dacă de Sărbători nu prea a fost zăpadă la Rânca, în acest sfârşit de săptămână pârtiile de sub Vârful Păpuşa au fost singurele din ţară unde s-a putut schia în condiţii optime, după cum a precizat şeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Ieri s-a înregistrat cel mai mare număr de turişti pe pârtii, peste o mie de persoane fiind monitorizate în zonele unde zăpada depăşea 30 de centimetri, fiind tasată şi pregătită pentru schiuri, sanie sau snowboard.

sursa : GDS

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Turiştii pot schia în acest week-end la Rânca

Cu mic cu mare, turiştii şi-au făcut apariţia pe pârtie

Dacă pe majoritatea pârtiilor din staţiunile montane din ţară s-a schiat cu dificultăţi sau chiar deloc, la Rânca, turiştii pot să practice sporturile de iarnă liniştiţi. O singură pârtie este deschisă în acest week-end, iubitorii de schi, snowboard sau săniuţe luând-o cu asalt.

În staţiunea montană Rânca nu a mai nins de patru zile, însă stratul de zăpadă s-a menţinut, în unele locuri atingând şi 30 de centimetri. Pârtia M1 este deschisă, ieri fiind asaltată de turiştii care şi-au făcut apariţia în staţiune. Salvatorii montani sunt şi ei prezenţi în staţiune, pentru a acorda primul ajutor, în cazul în care vor exista incidente. „Sunt şase salvamontişti prezenţi la Rânca în acest week-end. Până acum, nu am avut niciun fel de incident, dar suntem pregătiţi pentru a da o mână de ajutor oricui ne solictă”, a precizat şeful Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Drumul a fost deszăpezit, se circulă bine, dar din zona Releului până în staţiune, stratul de zăpadă este de trei centimetri. Şoferii sunt sfătuiţi să îşi echipeze corespunzător maşinile, pentru a nu avea probleme. Pe lângă schi, snowboard şi săniuţă, turiştii mai pot închiria atv-uri şi snowmobile sau pot să meargă în drumeţii, cu precizarea că trebuie să anunţe traseul ales.

Sursa : Adevarul