sâmbătă, 20 martie 2010

Pericol de avalansa gradul 4 !!!


Salvamontiştii au avertizat că pericolul producerii unor avalanşe este de gradul patru din cinci.

În staţiunea montană Rânca, temperatura poate atinge astăzi şi 18 grade Celsius, iar la peste 1 800 de metri altitudine, pe versanţii estic şi vestic ai Vârfului Păpuşa, există pericol ridicat de producere a avalanşelor. „E cald şi la peste 1 800 de metri e pericol de avalanşe de gradul 4 din 5. Temperatura de 18 grade şi stratul de zăpadă veche peste care a nins în ultimele două săptămâni cel puţin un metru şi jumătate sunt cauzele care pot detemina aceste avalanşe. Noi am pus panouri de avertizare pe mai multe trasee şi îi rugăm pe turişti să ţină cont de ele“, spune şeful Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu. Ultima avalanşă cu urmări grave a avut loc în urmă cu 12 ani, când un turist şi-a pierdut viaţa pe versantul vestic al Vârfului Păpuşa.

luni, 8 martie 2010

La 1 septembrie va funcţiona telescaunul

Update 16.12.2011:
Din pacate telescaunul se inaugureaza cu intarziere de un an.
Noua pârtie va avea o lungime de un kilometru va fi de dificultate medie şi va fi deservită de un telescaun si va fi cea mai modernă din zona Rânca.
Anul viitor se vor mai deschide doua noi partii deservite de acelasi telescaun.
Investiţia este realizată din fonduri europene.
Puteti urmari imagini live de pe noua partie pe webcamul jurnalul national:

WEBCAM live Telescaun Ranca



Proiectul unui telescaun în localitatea Rânca va fi finalizat în toamna acestui an. Un telescaun modern cu patru locuri va deservii turiştii din staţiune. Traseul telescaunului va începe de la ultimele cabane din nordul staţiunii şi va ajunge la jumătatea vârfului Păpuşa. Acesta are o lungime de 900 de metri, iar diferenţa de altitudine este de 300 de metri. Fundaţiile pentru piloni sunt deja turnate (in poza nr 2 se vad fundatiile) , iar începând cu 1 mai vor fi reluate lucrările. Constructorul francez care se ocupă de proiect a ţinut ca după darea în folosinţă al telescaunului un reprezentant al companiei să coordoneze funcţionarea telescaunului.

Telescaunul va deservi 3 pârtii de pe faţa sudică a vârfului Păpuşa şi va deschide un nou domeniu schiabil pe culmea nordică a acestui vârf. Pe faţa nordică există posibilitatea amenajării a aproximativ 10 pârtii noi”, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj. Instalarea telescaunului face parte dintr-un proiect a cărui valoare este de aproximativ 10 milioane de euro. “Proiectul are două componente: canalizarea şi staţia de epurare; telescaunul. Proiectul este finanţat cu fonduri europene, iar cofinanţatorii sunt Consiliul Judeţean, Consiliul Local Baia de Fier şi Consiliul Local Novaci”, a mai precizat Sabin Cornoiu

linia neagra : telescaun
linie rosie: partie schi

Portret/Cătălin Dascălu şi-ar da viaţa pentru a-i salva pe turişti


Cătălin este salvator montan de aproape opt ani.A făcut drumeţii prin mai tot lanţul carpatin din România, dar s-a căţărat şi pe versanţi din Europa.

Cătălin Dascălu sau Coco, aşa cum îi zic prietenii şi colegii, a fost pasionat de sport încă din şcoala generală, când a făcut atletism de performanţă şi fotbal. „Am jucat fotbal la echipa şcolii, cu care am participat la mai multe competiţii judeţene. Din păcate, părinţii nu m-au mai lăsat să practic atletism şi a trebuit să renunţ, pentru a mă concentra mai mult asupra cursurilor. În liceu, am făcut baschet. Joc şi acum baschet, de două ori pe săptămână, cu prietenii mei. Ne-am făcut o echipă de «old boys»“, spune zâmbind Coco. Pasiunea pentru munte şi călătorii o are din şcoala generală, dar nu era fructificată în acea perioadă. În liceu, a mers în excursii şi drumeţii, în special la munte. După terminarea liceului, a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Universităţii Constantin Brâncuşi, care i-a fost de folos, însă nu a fost ce şi-a dorit. În timpul facultăţii a pus prima dată schiurile în picioare, în staţiunea montană Rusu. „Am încercat singur, dar am primit sfaturi de la colegi şi prieteni. Pe vremea aceea, nu prea erau instructori de schi. Am reuşit până la urmă să învăţ să schiez“, spune Cătălin Dascălu. Tot în acea perioadă, mergea foarte des cu mai mulţi prieteni din ţară în drumeţii montane. „Am mers în aproape tot lanţul carpatin. În fiecare sezon ne alegeam câte un traseu, printre care Făgăraş, Retezat, Rodnei. Am reuşit să ajungem şi pe Vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, iar senzaţia este nemaipomenită, mai ales că eram cu gaşca şi ne bucuram toţi“, adaugă Cătălin. După terminarea primei facultăţi, a lucrat la mai multe firme, unde se ocupa în principal de contabilitate. În anul 2001, a decis să urmeze, din plăcere şi din ambiţie, Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii din Craiova. Un an mai târziu, a ales să fie voluntar în cadrul Serviciului de Salvamont Gorj. „Aveam prieteni salvamontişti şi mergeam la căţărat cu ei. M-au încurajat şi de aceea am vrut să fiu voluntar. Mergeam la marcaje, la acţiunea de căutare a persoanelor dispărute, patrulare pe munte, alpinism şi schi“, spune Coco.
taguri

* gorj
* targu-jiu
* catalin dascalu
* salvamontist


S-a pregătit cu elicopterul, în Germania


Pentru a deveni salvator montan, Cătălin a urmat cursurile Şcolii de Salvamont în Făgăraş, la Bâlea Lac, unde a învăţat tehnicile de salvare şi de prim-ajutor. A obţinut atestatul de salvator montan şi a devenit salvamontist cu acte în regulă. Cătălin Dascălu a mai urmat şi cursurile unei şcoli de pregătire din Germania, în regiunea Algau, unde a făcut tehnici de pregătire cu elicopterul şi coborâri cu targa pe pante foarte accidentate. Pe lângă munca de birou, de câteva ori pe lună merge în staţiunea Rânca, unde asigură asistenţa turiştilor. Intervine în zonele montane din judeţ ori de cîte ori este nevoie de el.


Ce-i place


Să mă plimb. Am vizitat ţări precum Franţa, Italia, Belgia şi Austria. Zona Trentino- Alto Adige din Italia este una dintre preferatele mele. Acolo m-am plimbat cu bicicleta, am făcut drumeţii, m-a relaxat foarte mult şi m-aş întoarce oricând.


Ce nu-i place


Nu suport prostia şi turnătoria. Urăsc violenţa, sunt o persoană mai liniştită şi prefer să rezolv problemele pe cale amiabilă. Nu îmi plac oamenii lipsiţi de bun-simţ, care uită să îşi strângă resturile după ce merg la un grătar în natură.


Cum sunt turiştii care vin în zona de munte?


Unii ne ascultă sfaturile şi respectă regulile pe pârtii şi în afara lor, în sensul că ne anunţă când pleacă în drumeţii. Sunt însă acei turişti care nu vor să înţeleagă că pârtiile nu sunt destinate săniuţelor şi sacilor, ci schiurilor. De asemenea, mă deranjează şi cei care nu respectă natura şi lasă în urma lor mormane de gunoaie, după ce merg la iarbă verde.


Cum ţi se pare activitatea de voluntariat din România faţă de cea din alte ţări?


Este mult mai slab dezvoltată, pentru că oamenii nu vor să facă muncă în folosul comunităţii, fără niciun fel de răsplată financiară. Cred că tinerii ar trebui pregătiţi în domeniul voluntariatului şi ar trebui să fie introduse în programa şcolară informaţii de prim-ajutor, care sunt foarte utile.

sursa: Adevarul