joi, 11 decembrie 2008

Acte Normative privind partiile

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory


Hotărârea Guvernului Nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

ART. 1
(1) În scopul protecţiei turiştilor şi practicării schiului de agrement în condiţii de siguranţă pentru turişti, pârtiile şi traseele de schi pentru agrement vor putea fi utilizate numai după omologarea acestora.
(2) Asigurarea securităţii schiorilor pe pârtiile şi traseele de schi omologate constituie obligaţia administratorului acestora.
…………….
ART. 4
(1) Omologarea pârtiilor de schi pentru agrement se face de Ministerul Turismului împreună cu consiliile judeţene în cadrul unor comisii special constituite, cu consultarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale de profil şi a consiliului local pe a cărui rază se află pârtia sau traseul de schi supus omologării.
(2) Administratorul va solicita omologarea pârtiilor de schi înainte de darea în exploatare a acestora.
(3) Este interzis administratorilor să exploateze pârtii şi trasee pentru schi care nu au fost omologate.
………………..
ART. 6
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) exploatarea pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement fără a fi omologate;
b) neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile şi la obstacolele periculoase;
c) neluarea măsurilor de interdicţie, totală sau parţială, a accesului pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement, în caz de ceaţă, viscol sau în cazul pericolului de declanşare a avalanşelor, precum şi în cazul utilizării acestora pentru antrenamente şi competiţii sportive;
d) efectuarea de lucrări pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele prevăzute în studiile şi proiectele de amenajare autorizate;
e) utilizarea pentru păşunat a pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement omologate;
f) neasigurarea postului de prim-ajutor pe pârtiile de schi pentru agrement omologate.

Ordinul Ministrului Turismului Nr. 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

…………….

1.3. Administratorii pârtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor cu cel puţin 45 de zile înainte de darea în exploatare a acestora.
În acest scop se va depune la Ministerul Turismului următoarea documentaţie:
- cerere de omologare;
- certificatul constatator de la oficiul registrului comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate al societăţii comerciale, datele de identificare din certificatul de înmatriculare*). Asociaţiile familiale şi persoanele fizice vor prezenta copie de pe autorizaţia eliberată în baza Decretului-lege nr. 54/1990;
- copie de pe documentul legal care conferă dreptul administratorului să exploateze pârtia sau traseul de schi (act de proprietate, act de concesiune etc.);
- fişa pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, care va cuprinde elementele prevăzute în criteriile minime de omologare;
- schiţa pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalaţiei de transport pe cablu, porţiunile abrupte, pâlcurile de copaci, curbele şi eventualele intersecţii cu drumurile carosabile, cu traseele instalaţiilor de transport pe cablu şi cu alte pârtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare şi a balizelor;
- schiţa profilului pârtiei;
- fotografia de ansamblu a pârtiei de schi alpin, cu dimensiunile de 18 cm x 24 cm, realizată, de preferinţă, de pe versantul opus;
- autorizaţia de mediu, obţinută în conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare
………………………
2.2. Amenajarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement trebuie făcută cu respectarea criteriilor minime prevăzute în anexa nr. 2 şi a următoarelor principii:
a) amenajarea va fi completă şi definitivă, ţinându-se seama de toate elementele legate de relief, prin conservarea peisajului şi protecţia solului;
b) prin amenajare se vor evita gropile sau spărturile prea pronunţate care să îi proiecteze pe schiori prea sus ori pe distanţe prea lungi;
c) obstacolele pe care ar putea fi proiectaţi schiorii în afara pârtiei vor fi prevăzute cu sisteme de protecţie (baloturi de paie, plase etc.);
d) în interiorul virajelor marcate cu “viteză medie” sau “viteză mare” se vor amenaja “zone de cădere” (spaţii suficient dimensionate, libere de orice obstacol);
e) pârtiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al dificultăţii.
………………….
2.3. Specificaţiile indicatoarelor de semnalizare a circulaţiei schiorilor pe pârtiile şi traseele de schi pentru agrement sunt cele prezentate în anexa nr. 4.
Indicatoarele de informare vor fi amplasate la punctele de plecare a pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, iar cele de avertizare, orientare şi de reglementare, pe părţile laterale ale acestora, în locuri vizibile pentru schiori şi fără să constituie un pericol pentru aceştia.
Panourile de orientare vor fi amplasate în principalele puncte de interes ale staţiunii sau ale localităţii montane.
Este interzisă lipirea pe suporturile indicatoarelor sau pe plăcuţele indicatoare a oricărui material publicitar.
2.4. În scopul orientării schiorilor pârtiile şi traseele de schi pentru agrement vor fi balizate. Balizarea pârtiilor de schi alpin se face pe una sau pe ambele laturi. Dacă se balizează ambele laturi, balizele vor fi instalate alternativ. Balizele pentru pârtiile de schi alpin vor fi realizate din discuri cu diametrul de 45 cm, fixate pe suporturi adecvate, şi vor fi vopsite în culoarea corespunzătoare gradului de dificultate al pârtiei, având înscrisă pe mijloc denumirea acesteia.
Traseele de schi pentru agrement vor fi balizate pe margine, cu balize de formă rombică, cu dimensiuni de 25 cm x 25 cm, fixate pe suporturi adecvate şi vopsite în culoare portocaliu deschis, de preferinţă cu vopsea fluorescentă.
Balizele vor fi numerotate începând cu cifra 1, pornindu-se de la baza pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement.

marți, 9 decembrie 2008

Poze Pensiuni Ranca - Casa Montana

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory


Pentru a vedea pozele Pensiunii Casa Montana Ranca dati click poza: Poze pensiunea Casa Montana Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din toamna 2009 dati click poza: Poze toamna la Ranca



Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click poza: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click poza: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click poza: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu




Pentru a vedea poze
de la Cupa Gorjului Ranca Seat din vara 2009 dati click poza: Poze de la Cupa Gorjului Ranca Seat


Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click poza : Poze luna plina la Ranca

Sursa : http://www.casa-montana.4t.com/

Ranca Alpina cota 2000 plus

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Singura zonă cu potenţial pentru turismul de iarnă şi schi ce deţine amenajări turistice este zona Novaci –Baia de Fier cu versanţi pe zonă de pajişti montane, expuşi spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o staţiune de acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu vegetaţie forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou.
Situată pe unul dintre platourile Munţilor Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de oraşul Novaci şi 63 kilometri depărtare de Targu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce în urmă cu şase ani a fost montată o instalaţie de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deţine şi nocturnă. La Rânca există deja trei hoteluri de trei stele. Prin vilele şi casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraş-staţiune.
În portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice s-a aflat şi proiectul Consiliului Local Novaci privind dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona turistică precum şi amenajarea unei reţele de transport pe cablu, investiţie estimată la circa 4,6 milioane de euro.
Pentru a fi exploatată în condiţii de eficienţă, sunt necesare investiţii în infrastructură şi construirea de noi pârtii de schi şi sisteme de transport pe cablu. Investiţiile pot fi realizate prin parteneriat public-privat în condiţiile în care terenurile pentru noi facilităţi sunt în proprietate privată. Dezvoltarea turismului montan este în mare parte frânată şi de situaţia proprietăţii terenurilor, o proprietate fragmentată sau de multe ori comună (a obştilor săteşti). Modernizarea staţiunii Rânca va fi posibilă doar odată cu o deschidere mai mare a comunităţilor locale către dezvoltarea montană. Acest lucru este posibil prin campanii de convingere a deţinătorilor de terenuri pentru a investi în turism sau a vinde aceste terenuri către investitori.
Posibilităţi de amenajare a domeniului schiabil Rânca-Corneşu Mare*

Arealul turistic Parâng-Ranca-Olteţ

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu


Arealul turistic Parâng-Olteţ se circumscrie zonei montane şi sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individualizează prin versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti şi interesante sub aspect ştiinţific, estetic sau prin practicarea unor forme de turism.
Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Gilortului), peşteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie ca o atracţie naturală de bază a zonei.
Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneşu Mare, la peste 1600 m cu mari posibilităţi de dezvoltare către golul alpin până la circa 2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta şi în zona sudică a vârfului Parâng către valea Polatiştea şi în zona vârful Molidviş.
Alpinismul se poate practica în Cheile Olteţului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate.
Prezenţa apelor minerale au permis dezvoltarea staţiunii balneoclimatice de interes regional şi local Săcelu.
În acest areal există un bioclimat tonic montan şi unul de cruţare, sedativ specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului
Existenţa unor importante areale împădurite ce deţin un fond cinegetic deosebit de valoros pentru practicarea vânătorii sportive completează potenţialul turistic natural al zonei..ro
Dintre aceste obiectivele culturale se detaşează în mod deosebit mănăstirile Polovragi şi Crasna monumente de artă feudală, biserici de lemn şi de zid, casa memorială Maria Lătăreţu etc.
Accesibilitatea, în cadrul acestei zone turistice, se realizează prin DN 66 şi DN 67, cu punctul de pornire, din municipiul Târgu Jiu.
Formele de turism specifice acestui areal sunt: turism montan pentru drumeţie, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârşit de săptămână.

Preluat : http://www.cjgorj.ro/

10 partii de ski la Ranca

resorts Blogs - Blog Catalog Blog DirectoryStaţiunea Rânca, care deşi nu are decât două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, este cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil imens situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Această zonă mirifică este în continuă dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. Pârtiile actuale sunt de dificultate medie dar studiul întocmit în 1994, de către binecunoscuta firmă Sectra din Franţa, a identificat peste 10 pârtii de schi alpin de toate gradele de dificultate, pârtii ce pot fi amenajate în anii viitori.

Centre şi obiective turistice pentru aventura judetul Gorj

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu


Repartiţia obiectivelor turistice
A. Obiective naturale
Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. Concluzionând, potenţialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de: un întins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane (Munţii Parâng); relief glaciar, cu circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe de mare spectaculozitate şi sălbăticie, stâncării, grohotişuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munţii Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) şi chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Olteţului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munţii Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism (Valea Cernei şi Bistriţei); întinse păduri de conifere şi foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă (Munţii Parâng); domeniu bogat şi variat în fond cinegetic – urs, cerb, căprior, mistreţ şi piscicol – păstrăv, lipan (Munţii Parâng, Godeanu); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naţionale şi europene protejate prin parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: rezervaţii naturale de interes naţional precum Domogled - Valea Cernei; rezervaţii speologice: peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng); rezervaţii forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poalele Vâlcanului).

1. Obiective în zona montană
Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti alpine şi un relief glaciar reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul, văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului, Galbenului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Transalpina” cu acces uşor din valea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ.
Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase.
Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei.
Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase, cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia, Arşasca şi cascada Bobot de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Cerna ale cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în Valea Motrului (cu lacul Valea Mare), unde intră în hidrocentrala Valea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile hidroenergetice, dar şi de interes piscicol;

2. Obiectivele în arealul dealurilor, prezintă o complexitate medie, ca structură şi valoare pentru turism, cu toate că unele componente pot genera forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori naturali de cură), iar altele se impun în formarea şi dirijarea fluxurilor turistice (elemente cultural-istorice).
Resursele de ape minerale, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul chimismului şi al calităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de potenţial generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum: ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova.
B. Obiective antropice
Gorjul dispune, de obiective turistice antropice cu grad de dispersie mare care nu pot constitui atracţii independente.
1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine ale castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite monumente istorice şi de artă medievală de la Polovragi (Munţii Căpăţânii), Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţionale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localităţile din zonele folclorice sub munte.
2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultural-istorice, între care: ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau de etnografie (Curtişoara – Gorj) etc. Semnificativ pentru această arie este şi
tezaurul etnofolcloric (tradiţii folclorice, port popular, ceramică, prelucrarea lemnului) specific zonelor etnofolclorice mehedinţene, gorjene şi vâlcene.
Luând în considerare toate aceste atracţii, se pot practica mai mult de zece forme de turism, după cum urmează: drumeţie, odihnă, sporturi de iarnă, tratament balnear, de interes ştiinţific, pentru cunoaştere, pentru alpinism şi speoturism, vânătoare şi pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de aventură etc.

Preluat :
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ http://www.cjgorj.ro/