PORTRET Vasile Mitroi a pus bazele turismului de iarnă la Rânca

Născut la 21 ianuarie 1959 la Negomir, Gorj, Vasile Mitroi a studiat Facultatea de Management în turism având experienţă în mai multe domenii, majoritatea având legătură cu muntele. A fost şi instructor de schi, gid montan, salvamontist şi manager în prezent dezvoltând propria afacere la Rânca, acolo unde a construit o cabană şi a amenajat cele trei teleschiuri din zonă.
Vasile Mitroi a cunoscut pasiunea pentru munte încă de mic, când era la şcoala generală, aceasta fiind insuflată de un profesor de sport: „Muntele mi-a plăcut de când eram mic. Pasiunea a plecat de la un profesor de sport din generală care ne-a adus la Rânca la un concurs de săniuţă. Mai târziu s-a format clubul Columna şi apoi am devenit membru fondator al Salvamont unde am reuşit mai multe performanţe alpine.”

ADS.: Cum aţi convins cei doi copii să vă urmeze şi să lucreze la munte?

V.M.: Copii au crescut practic în Rânca şi nu a fost greu. Aveam deja băiatul de un an când m-am mutat aici, iar fetiţa era chiar să se nască aici. Am urcat la Rânca în noiembrie, când soţia era gravidă în şapte luni, şi n-am mai putut coborâ din cauza zăpezii. Am făcut sărbătorile de iarnă aici şi am coborât-o pe 4 ianuarie cu o săniuţă bob şi imediat după aceea s-a născut fiica mea. Băiatul a făcut şcoala de schi alpin la Petroşani şi a făcut schi de performanţă. Şi el şi fata lucrează aici la Rânca la fel ca şi soţia şi toată familia e aici.

ADS: Cam cât timp pe an vă petreceţi în Rânca?

V.M.: Iarna stăm în permanenţă aici. Mai coborâm doar o dată sau de două ori pe săptămână. Doar vara mai plecăm mai mult timp. Dar pe viitor intenţionăm să facem aici ceva şi pentru turismul de vară pentru ca Rânca să devină atractivă şi vara.

ADS: Există şi aspecte mai puţin plăcute ale muncii de aici de la teleschi?

V.M.: Turiştii nu sunt oameni de munte, disciplinaţi, care să respecte ceea ce li se spune. Se dau cu sania pe pârtie de exemplu şi se pot produce accidente. Le-am şi făcut gratuit o pârtie de săniuţe lângă cabană, dar ei tot se mai duc pe pârtie. În plus urcă în clăpari pe mijlocul pârtiei sau staţionează acolo. Sunt nişte reguli scrise aici pe panouri dar nu le respectă.


SURSA : ADEVARUL DE SEARA