vineri, 27 februarie 2009

Pensiunea Casa Montana - oferta cazare pensiune Ranca :

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pensiunea Casa Montana. Oferta cazare la pensiuni in Ranca :



Camera dubla cu balcon140 Lei / 1 (una) noapte exclusiv demipensiune sau pensiune completa.


Apartament cu balcon200 Lei / 1 (una) noapte exclusiv demipensiune sau pensiune completa.


Adresa:Strada Tatarascu, Nr. 87, Statiunea Ranca, jud.Gorj


Coordonate GPS : N 45.30501 / E 23.68406
Mobil: 0723.376.363

email: casamontanaranca@yahoo.com


Preturi in statiunea Ranca in sezonul 2010 - 2011 :

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Preturi in statiunea Ranca in sezonul 2010 - 2011:

.

.

.

Pentru a vedea poze de la Ranca iarna dati click poza: Poze iarna la Ranca


Cazare pensiuni :

Casa Montana - 100 ron/zi - camera dubla

Meniu mic dejun - gratuit.

Meniu pranz - 25 ron / pers.

Meniu cina - 20 ron/ pers.

Cartele teleski Ranca:

  • Teleski M1 – 4 Puncte
  • Teleski M2 – 3 Puncte
  • Teleski M3- 2 Puncte
  • Baby Sky – 2 Puncte

Un punct costa 1 Leu, pentru cartele cu mai multe puncte exista reduceri ( ex. 48 puncte– 45 lei).


Echipament ski (clapari, bete, skiuri) - 25 RON;
Echipament snowboard (boots,placa) - 30RON;

Snowmobil - 150 RON/ora numai cu insotitor.

ATV - 80/100 RON/ora in functie de capacitatea motorului;
Bicicleta - MBX - 25 Ron/ zi

Sanie - 10 RON/zi;

miercuri, 25 februarie 2009

Scala europeana de risc de avalansa

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory
Iesirea in golul alpin se poate face cu obligativitatea turistilor de a folosi echipamentul de iarna: lopata, sonda de avalansa, dispozitiv radio de cautare in avalansa, coltari, pioleti, corzi pentru asigurare la traversarea pasajelor expuse. Nu se recomanda traversarea vailor abrupte, chiar situate in paduri, pentru ca acestea se pot activa si declansa avalanse.Sfatul Salvamont pentru cei care isi vor petrece sejurul in zone apropiate de golul alpin, este sa nu incerce sa urce in zonele nerecomandate si sa ceara informatii salvatorilor montani din zona sau la telefon : 0SALVAMONT sau la SALVAMONT RANCA +40.253.235.000 , email salvamont@eltop.ro , SALVAMONT GORJ +40.253.222.555 , +40.253.221.555

Scala europeana de risc de avalansa:

Verde – RISC REDUS - stratul de zapada este in general stabilizat pe majoritatea pantelor; declansarea avalansei este posibila doar in cazul unei supraincarcari mari a stratului de zapada de pe pantele inclinate. Spontan se pot produce doar curgeri sau avalanse de mici dimensiuni.
Galben – RISC MODERAT - pe anumite pante suficient de inclinate, stratul de zapada este mediu stabilizat; in rest este stabil. Declansarile de avalanse sunt posibile mai ales din cauza supraincarcarii (cu schiori sau turisti) si pe unele pante ce sunt descrise in buletin. Nu sunt asteptate declansarile spontane de avalanse de mare amploare.
Portocaliu – RISC INSEMNAT - pe numeroase pante suficient de inclinate, stratul de zapada este mediu sau putin stabilizat; declansarile sunt posibile chiar in conditiile unei slabe supraincarcari si pe numeroase pante, mai ales pe cele descrise in buletin; in anumite situatii sunt posibile unele declansari spontane de avalanse medii si cateodata chiar avalanse mari.
Rosu – RISC FOARTE MARE - instabilitatea stratului de zapada este generalizata; se produc spontan numeroase declansari de avalanse de mari dimensiuni, inclusiv pe pante putin abrupte

luni, 23 februarie 2009

Rafting, cascade, canyoning, rafting nocturn ,pesteri, avene, scufundari speleo scuba , caiac, mountainbike, alpinism, escalada, rapel, tiroliana

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory
Programul "Romania Gorj Aventura" a fost declarat la Targul National de Turism al Romaniei"Cel mai atractiv program turistic realizat de turoperatori in anul 2004"


Activitatile programului se desfasoara în zona montana a judetului Gorj, în masivele Parâng, Vâlcan , Mehedinti si Godeanu. Toate activitatile se deruleaza la o distanta de 10 - 40 km de municipiul Tg.Jiu , oras în care se afla si centrul de comanda si coordonare al programului.

Romania Gorj Aventura Team Sabin Cornoiu
Tel.0253 222555
Fax. 0253 221555
Mob. 0722 211042
Email: rga@turismaventura.ro
salvamont@eltop.ro
Site: http://www.turismaventura.ro/
Adresa: Tg.Jiu, bd. Victoria, nr. 7 A.


Update: 23 iulie 2009

Sezonul de rafting pe râul Jiu sa deschis oficial pe data de 1 mai 2009. Coborârea se face cu bărci pneumatice speciale de rafting de câte şase persoane, dintre care, obligatoriu, va face parte un instructor.





Activitatea de rafting pe Defileul Jiului, pe sectorul cuprins între localităţile Livezeni şi Bumbeşti-Jiu, face parte din programul de turism „Gorj Aventura“, lansat de Serviciul Salvamont Gorj în 2004 şi care se bucură de cel mai mare succes. Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj, a precizat că raftingul este una dintre activităţile cele mai apreciate şi solicitate de turişti. În prezent, există patru operatori de turism, din judeţele Gorj şi Hunedoara, care sunt autorizaţi să desfăşoare curse de rafting.

Circuitele de rafting au un grad ridicat de dificultate

Potrivit lui Sabin Cornoiu, pe Defileul Jiului există două circuite pentru practicarea raftingului, unul destinat activităţilor de agrement şi celălalt rezervat doar sportivilor. Turiştii au la dispoziţie un traseu pe o distanţă de aproximativ 13 kilometri, între localităţile Lainici şi Vişina, cu o diferenţă de nivel de 230 de metri şi cu un grad de dificultate cuprins între doi şi patru.

În raftingul de agrement, gradul de dificultate patru este maxim admis. Timpul de coborâre este cuprins între 2,5 şi patru ore. Circuitul destinat sportivilor este situat între localităţile Livezeni şi Lainici şi are o lungime 15 km. Timpul de coborâre este cuprins între una şi trei ore.

Traseul are gradul de dificultate III-V, iar diferenţa de nivel este de 255 de metri. În raftingul sportiv, gradul de dificultate cel mai mare este şase.

Sezonul de rafting se deschide, de obicei, în aprilie şi durează până în octombrie sau noiembrie.

Echipamentul ţine pericolele la distanţă

Bărcile folosite pentru practicarea raftingului sunt speciale, fiind deschise în partea posterioară, fapt ce permite evacuarea imediată a apei.

Vestele de salvare cu care sunt echipaţi participanţii sunt prevăzute cu guler şi au avantajul că protejează coloana vertebrală şi în zona gâtului.

Casca nu lipseşte din echipamentul celor care participă la curse de acest fel.

Turiştii amatori de senzaţii tari primesc costume şi încălţăminte speciale pentru rafting, ce asigură protecţie termică, mecanică şi flotabilitate.

Conform organizatorilor, cu acest costum de rafting şi cu vestele de salvare, toate pericolele sunt înlăturate.

Turiştii vor avea parte şi de alte surprize de-a lungul traseului: bătălii navale, plutire în torent şi alte jocuri specifice.



Rafting nocturn

Defileul Jiului este singurul loc în România unde se organizează coborâri de rafting şi pe timp de noapte. Cei care se încumetă să ia parte la astfel de curse sunt dotaţi cu un echipament corespunzător, cu elemente reflectorizante, cască cu sistem de iluminare propriu şi proiector montat pe barcă.

sursa: G.D.S.

miercuri, 18 februarie 2009

Transalpina - ProTv - Cristi Tabara

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory


Te vezi la Stirile Pro TV: Transalpina - partea I






Te vezi la Stirile Pro TV: Transalpina - partea II
(este partea a doua in ciuda textului de pe youtube)

Transalpina - ProTv - Cristian Tabara

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory


Te vezi la Stirile Pro TV: Transalpina - partea I







Te vezi la Stirile Pro TV: Transalpina - partea II
(este partea a doua in ciuda textului de pe youtube)





resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory Te vezi la Stirile Pro TV: Transalpina - partea III

Freeride snowboard la Ranca - Vf. Papusa 2135 m

resorts Blogs - Blog Catalog Blog DirectoryMai jos am atasat cateva poze facute la urcarea pe Vf. Papusa. A nins foarte mult si "din pacate" pozele nu sunt foarte clare. Dupa o urcare de 3.7 km si 55 min ( diferenta de nivel 395 m) cu plecare din fata Pensiunii Casa Montana am ajuns la cruce la altitudinea de 1945 m. Am vrut sa urc pana pe varful Papusa 2135 m dar din cauza cetii si a vantului m am oprit. Stratul de zapada masoara cel putin 200 cm. Coborarea a fost de perfecta in ciuda faptului ca in partea de sus zapada a fost inghetata , coborand la 1800 m gheata sa transformat in powder pana jos .

Folosesc o placa Nitro Magnum 161 cm, legaturi Burton Mission setup Goofy- Forward Stance + 15 gr Duck Stance 0 gr, boots Burton Driver - X.

Update : 01.02.2010

Un clip facut Horatiu Campian pe Papusa anul trecut. Foarteeee tare.












joi, 5 februarie 2009

Cazare Pensiuni Ranca 2009

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory



























sursa: Cazare Pensiuni Ranca - Casa Montana































Mobil: 0723.376.363

Oferta cazare la Pensiunea Casa Montana.Camera dubla cu balcon 100 Lei / 1 (una) noapte

Adresa:Strada Tatarascu, Nr. 87 ( la 100 metri pe partea dreapta dupa Hotel Otto fost Hotel Petrom), Statiunea Ranca, jud.Gorj








miercuri, 14 ianuarie 2009

Despre jud. Gorj

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu



ASEZARE
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeþul Gorj a oferit condiþii favorabile de locuit ºi de evoluþie comunitãþilor omeneºti încã din cele mai vechi timpuri. Judeþul Gorj se întinde pe o suprafaþã de 560.174 ha, suprafaþã ce acoperã parþial trei forme de megarelief distincte: - Dealurile Piedmontului Getic; - Depresiunea Subcarpaticã a Olteniei; - Lanþul Carpatic Meridional.
RELIEF
La nivel de macrorelief, formele menþionate mai sus se grupeazã astfel: Dealurile Piedmondului Getic: - Sectorul de vest pânã la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului); - Sectorul dintre Jiu si Roºia de Amaradia; - Sectorul de est. Depresiunea Subcarpatica a Olteniei: - Dealurile externe; - Depresiunea externã sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare; - Dealurile interne; - Depresiunea internã. Lanþul Carpatic Meridional: - Sectorul dintre Motru si Jiu (Munþii Vulcanului); - Sectorul dintre Jiu si Olteþ (Munþii Parâng); - Sectorul Vest Olteþ (Munþii Negoveanu). Pe fondul miºcãrilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare mãsurã de reþeaua hidrograficã ce strãbate judeþul de la nord la sud, prin procese de sculptogenezã. Datoritã faptului cã judeþul Gorj acoperã terenuri cu altitudini cuprinse între 90 ºi 2.518 m, datele climatice diferã mult de la o zonã la alta. Temperatura medie multianualã variazã de la 10,8 oC (Cruºeþ, Þânþãreni, Ioneºti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Munþilor Vulcan-Parâng-Negoveanu. Din punct de vedere al vegetaþiei naturale, cea mai mare parte a judeþului Gorj se încadreazã în zona de pãdure, zona care la rândul ei se etajeazã pe specii dominante: subzona pãdurilor de Quercineae, subzona fagului ºi subzona pãdurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pãdurilor alpine. Din punct de vedere al vegetaþiei naturale ierboase, predominã speciile mezofite acidofile.
ISTORIC
Primele urme ale vieþii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peºtera Muierilor ºi Peºtera Pârcãlabului (comuna Baia de Fier), Peºtera Cioarei (sat Boroºteni, comuna Peºtiºani), Cartiu, º.a., descoperiri care aparþin epocii paleolitice. Din epoca neo-eneoliticã, pentru aceeaºi zonã, sunt semnalate vestigii în localitãþile Cãlugãreni (Padeº), Gornãcelu (Schela), Bengeºti- Ciocadia, Polovragi, Bâltiºoara (Runcu), Socu (Bãrbãteºti), Vârþ (Rovinari) etc. O datã cu începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentatã prin descoperirile arheologice (aºezãri ºi necropole), din Bãleºti, Vierºani (Jupâneºti), Ceplea (Plopºoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Muºeteºti), Drãguþeºti. Aceste comunitãþi, îi reprezintã, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populaþie de origine indo-europeanã. Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încã dupã primul rãzboi dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificaþii în care au staþionat unitãþi militare romane. Aceste unitãþi erau compuse atât din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia ºi Legio IIII Flavia Felix), cât ºi din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria ºi Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denotã importanþa strategicã a acestei zone în cadrul provinciei romane Dacia. Cercetãrile arheologice sistematice efectuate de instituþii specializate, între care ºi Muzeul Judeþean Gorj „Alexandru ªtefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificaþii romane de la Bumbeºti Jiu, a castrelor cu val de pãmânt de la Cãtunele, Pinoasa-Vârþ, precum ºi a aºezãrilor civile romane de la Sãcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Bârseºti, care atestã o viaþã romanã intensã, fapt ce va duce la o simbiozã daco-romanã, etapã importantã în formarea poporului ºi limbii române. Integrându-se organic în procesul complex al evoluþiei social-economice ºi politico-administrative a societãþii româneºti cunoscut dupã pãrãsirea Daciei de puterea administrativã ºi militarã romanã ºi pânã la începutul mileniului al II-lea, obºtile sãteºti de la poalele Parângului, au dãinuit, lãsându-ne numeroase ºi convingãtoare mãrturii ale existenþei lor neîntrerupte în acest spaþiu românesc. Una din primele formaþiuni politice româneºti, cunoscutã din Diploma cavalerilor ioaniþi (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusã de voievodul Litovoi, ce se întindea pe ambele maluri ale Jiului (zona actualului judeþ Gorj), cuprinzând ºi Þara Haþegului. Datoritã pretenþiilor crescânde ale regatului maghiar, Litovoi s-a ridicat în apãrarea libertãþii, plãtind cu viaþa (1277), el devenind, potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintâi român cãzut în apãrarea moºiei sale”. Dupã formarea statului feudal Þara Româneascã, izvoarele scrise privind judeþul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase ºi mai variate ca informaþii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poartã data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atestã existenþa unor localitãþi gorjene (Tismana ºi Dãbãceºti), ultima fiind semnalatã ca reºedinþã a primului judeþ, Jaleºul. Etimologic denumirea de Gorj, înseamnã Jiul de Sus. În acest judeþ, în evul mediu sunt atestate mai multe familii boiereºti ce au avut un rol important în viaþa politicã, economicã ºi culturalã a þãrii. Domnitorii ºi marea boierime au ctitorit în Gorj ºi numeroase mãnãstiri ºi biserici precum: Tismana (1373), Viºina (sec. XIV), Crasna (1636), Polovragi (1648), Strâmba ( încep. sec. XVII), Vãdeni (1700), Þânþãreni ºi Lainici (sec. XVIII) º.a., adevãrate focare de culturã ºi viaþã monahalã . Din minunatul stil brâncovenesc al artei româneºti din sec. XVII – XVIII, se mai pãstreazã astãzi, case ºi conace boiereºti, precum cea a banului Cornea Brãiloiu din Vãdeni - Tg-Jiu ºi a Glogovenilor din Glogova, iar dintre lãcaºele de cult, mãnãstirea Polovragi ºi bisericile din Baia de Fier, Bengeºti ºi Vãdeni.. Tot în aceste timpuri se dezvoltã un nou tip de construcþii feudale: culele (locuinþe fortificate, nãscute din necesitãþi de apãrare). Odinioarã au existat peste 20 de astfel de construcþii în Gorj, însã astãzi doar câteva se mai pãstreazã în forma lor originarã în: cula Cornoiu (Curtiºoara), Cioabã-Chintescu (ªiacu-Slivileºti) ºi Cocoº-Crãsnaru (Groºerea-Aninoasa). În lupta de eliberare socialã ºi naþionalã, locuitorii judeþului Gorj s-au situat în primele rânduri, din mijlocul lor ridicându-se figuri de patrioþi, ce vor deveni cunoscuþi eroi ai neamului. De pe aceste meleaguri se declanºeazã miºcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârºitul vechiului regim feudal ºi începutul epocii moderne. Acest proces de renaºtere naþionalã în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeº, dã citire proclamaþiei cãtre popor, un adevãrat program al revoluþiei. Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde ºi judeþul nostru, ,,Proclamaþia eliberatoare” fiind cititã la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcã activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru ºi Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judeþul în Adunarea Constituþionalã. Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la rãzboiul de independenþã. Ostaºii gorjeni vor fi încadraþi în regimentele 2 Cãlãraºi ºi 2 Dorobanþi. Sacrificiul ostaºilor gorjeni în obþinerea independenþei, s-a ridicat la peste 241 morþi. Locuitorii gorjeni, atât cei care luptau sub arme cât ºi populaþia civilã, vor fi angrenaþi ºi în desfãºurarea luptelor din primul rãzboi mondial. Se cunoaºte aportul regimentului 18 Gorj, ca ºi al civililor din Tg-Jiu, la stoparea înaintãrii germane în toamna anului 1916. Acum se va remarca ºi cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, distinsã în primãvara anului 1917 cu ,,Virtutea militarã de rãzboi, clasa a II-a’’. Ea a continuat sã lupte pe frontul din Moldova, unde a cãzut eroic la datorie, în vara anului 1917. În perioada interbelicã, Gorjul va da scenei politice ºi culturale româneºti, mai multe personalitãþi dintre care se remarcã: Gheorghe Tãtãrescu, Grigore Iunian, aceºtia acþionând constant pentru promovarea valorilor democraþiei, sau Constantin Brâncuºi (pãrintele sculpturii moderne) ºi pictorul Iosif Keber care au adus o importantã contribuþie în arta plasticã româneascã. Gorjul este cunoscut ºi ca o bogatã ºi autenticã zonã folcloricã fiind pãstrãtorul unor obiceiuri ºi tradiþii ce se pierd în istorie ºi a unei arhitecturi în lemn de o autenticã valoare.
ATRACTII TURISTICE
Casa Memoriala a sculptorului Constantin Brancusi - nascut in satul Hobita in 1876, s-a impus ca fondator al sculpturii romanesti. Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, dedicat eroilor romani din primul razboi mondial, a fost inaugurat in 1938. Artistul a consacrat acestei opere 20 de ani din viata. Sculpturile care alcatuiesc ansamblul sunt expuse din 1956 in doua parcuri pe malul stang al Jiului: "Masa tacerii", "Aleea scaunelor" si "Poarta sarutului" in Parcul Central; "Coloana infinitului" si "Masa tacerii" in Parcul Tineretului. Manastirea Lainici a fost construita intre 1812 si 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adaposteste frumoase fresce interioare datand din 1860 si un iconostas compus din icoane in stil bizantin. Manastirea Tismana este unul dintre cele mai mari si mai vechi complexe monahale ale Valahiei, construit sub domnia voievodului Radu I (1377-1385) de calugarul Nicodim. Numele manastirii provine de la arborii padurilor dimprejur, in mare parte tisa. Manastirea este inchinata "Adormirii Maicii Domnului". In 1564 pictorul Dobromir din Targoviste a pictat biserica lasand doar in naos fresce originale. Cu zidul de incinta si turnurile inalte, cetatea, care domina raul Tismana, a avut un rol de aparare impotriva invaziilor. Ultima utilizare a manastirii intr-un scop militar dateaza din 1821, cand revolutionarul Tudor Vladimirescu s-a instalat aici cu "pandurii" lui . Manastirea Polovragi a fost intemeiata in 1648 si decorata intre 1703 si 1712 cu fresce in stil brancovenesc. Un alt element specific stilului brancovenesc este pridvorul, loc de reculegere si de primire a vizitatorilor. Pesterea Muierii se afla in Cheile Raului Galbenu. La Curtisoara se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului. langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea Imparatilor Septimius si Caracalla.

duminică, 11 ianuarie 2009

Snowboard in 10 pasi ;)

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory
Pasul 1! Echipament! Ti-ai pus ambitia sa inveti sa te dai cu placa si sa faci furori pe partie? pensiuniranca.blogspot.com te ajuta, cu cele mai importante 10 sfaturi despre snowboarding, adica cel mai scurt drum catre senzatiile extreme, pe care se pare ca ti le doresti:Pentru a te urca pe snowboard trebuie in primul rand sa te imbraci confortabil, cu haine de iarna, alaturi de care sa nu lipseasca manusile, caciula (casca) si ochelarii de protectie. Incheieturile sunt foarte vulnerabile, mai ales la incepatori, asa ca o pereche de aparatori pentru incheieturi nu strica nimanui.

Pasul 2! Placa!
Cauta o zona plana, unde sa te poti aseza fara sa aluneci, aseaza snowboardul in fata ta si baga piciorul de baza in legatura din fata a placii si strange legaturile de la degete si cele de la glezna, pana cand simti ca piciorul sta fix, dar confortabil.Totusi, daca folosesti un snowboard cu sistem “step-in”, dupa ce introduci piciorul in legaturi misca-l putin, pentru a te asigura ca s-a fixat bine.Ca si cu primul picior, repeta aceleasi miscari si cu piciorul din spate si asigura-te ca picioarele sunt fixe in legaturi.

Pasul 3! Cum sa urci pe partie! Urca pe o panta redusa, cu piciorul din fata in legaturile placii si cu piciorul din spate liber (pentru a putea face asta, trebuie sa aveti umerii si varfurile picioarelor indreptate catre varful pantei). Fa cate un pas cu piciorul liber, iar apoi ridica piciorul care este legat de snowboard, pana cand ai reusit sa urci destul.

Pasul 4! Invata sa te dai cu placa! Aseaza-te si fixeaza-ti ambele picioare in legaturi. Cu placa asezata perpendicular pe panta, ridica-te astfel incat sa fii cu fata indreptata spre poalele partiei. Majoritatea greutatii fiind lasata pe calcaie, lasa greutatea, putin cate putin, pe degete si vei incepe sa aluneci pe derdelus. Daca vrei sa te opresti, ridica din nou degetele si concenteaza greutatea pe calcaie.Repeta acest procedeu pana cand observi ca poti concentra greutatea si poti sa pornesti si sa opresti placa.

Pasul 5! Patinajul! “Patinajul” este o calitate esentiala pentru suprafetele plate si urcarea in telescaun. Cu piciorul din spate liber, impinge-te pe placa, asemenea unui skateboard, pana ajungi la destinatia dorita.Totusi, o buna parte a skateboarderilor aleg sa tina placa in brate atunci cand se urca in telescaun.Atentiuni!Placa de snowboard este foarte pretentioasa! Daca este prea mare, prea mica, prea lata sau prea subtire, acest lucru se va vedea in "evolutia" fiecarui snowboarder. Lungimea snowboardului trebuie sa fie la 90% din inaltimea ta. Altfel spus, snowboardul perfect trebuie sa iti ajunga pana la nas!Latimea snowboardului este si ea foarte importanta. Un snowboard prea lat iti va ingreuna concentrarea greutatii pe varfuri sau pe calcaie, in timp ce un snowboard prea ingust va fi cel mai scurt drum catre accidente, varfurile boots-ilor intrand tot timpul in zapada.Bootsii trebuie alesi cu atentie! Acestia trebuie sa fie confortabili si compatibili cu legaturile placii!

Pasul 6!
Simuleaza coborarea de pe telescaun, mergi pe o bucata usor inclinata si asigura-te ca doar piciorul din fata este in legatura sa. Indreapta placa spre poalele partiei si lasa greutatea pe piciorul din fata, incepand sa aluneci catre o zona plata, in care sa poti opri.Cand incepi sa aluneci, pune piciorul din spate in “stomp-pad” (bucata de burete care se aplica, optional, intre cele doua legaturi), in paralel cu legatura din spate si continua alunecarea pana la o oprire stabilita anterior.

Pasul 7! Telescaunul! O data ce te simti in largul tau si simti ca te descurci in zona neinclinata si ca te descurci si pe cea usor inclinata, esti gata sa urci in telescaun. Vezi de la distanta cum se urca in telescaun alti snowboarderi, pana cand intelegi tehnica de baza.

Pasul 8! Prima coborare!
O data ajuns in varful partiei pentru incepatori, cu fata la poalele partiei, incepe sa te misti dintr-o parte in alta (Falling Leag - Frunza care cade), concentrand greutatea pe partea calcaielor in tot timpul.Pentru a incepe coborarea, concentreaza, cate putin, greutatea pe varful piciorului din fata, iar pentru a opri lasa din nou greutatea pe calcai.Cand te apropii de marginea partiei sau pur si simplu vrei sa schimbi directia, opreste-te si concentreaza greutatea pe varful celuilalt picior, continuand in acelasi stil pana la capatul partiei
La urmatoarea tura incearca sa faci aceeasi manevra, dar fara sa te mai opresti. Schimba doar concentrarea greutatii de pe un picior pe altul, urmand sa te lasi pe calcaie doar atunci cand vrei sa opresti.

Pasul 9! Intoarcerea in "J"! O data ce est stapan pe “Falling Leaf” atat pe calcaie cat si pe varfurile picioarelor, esti gata pentru intoarcerea in J. Aceasta tehnica functioneaza la fel ca “Falling Leaf”, dar, cu un moment inainte sa opresti, scopul este sa indrepti placa direct in jos si sa cotesti brusc pentru a opri.Incepe pe marginea calcaielor. Cu umerii indreptati in catre poalele partiei, apasa incet pe varful piciorului din fata, pana in momentul in care placa este indreptata in jos. Ridica degetele pana concentrezi greutatea pe calcaie si intoarce pentru a opri.Continua “Intoarcerea in J” pana la capatul partiei.De asemenea, “Intoarcerea in J” se poate face si invers:Intoarce-te, in asa fel incat sa stai cu fata catre varful partiei. Apasa incet pe calcaiul piciorului din fata pentru a incepe coborarea. Continua sa apesi pe calcai pana cand placa ajunge cu fata la capatul partiei si apasa pe degete pentru a opri.

Pasul 10! Intoarceri combinate! Mai ai foarte putin pana la intoarcerile combinate. Tot ce trebuie sa faci este sa combini “Intoarcerile in J” de pe calcaie cu cele de pe varfuri. O data ce inchei intoarcerea pe calcaie, apasa pe varful piciorului din fata pentru a incepe o noua coborare.Atentiuni!Placa de snowboard este foarte pretentioasa! Daca este prea mare, prea mica, prea lata sau prea subtire, acest lucru se va vedea in "evolutia" fiecarui snowboarder. Lungimea snowboardului trebuie sa fie la 90% din inaltimea ta. Altfel spus, snowboardul perfect trebuie sa iti ajunga pana la nas!Latimea snowboardului este si ea foarte importanta. Un snowboard prea lat iti va ingreuna concentrarea greutatii pe varfuri sau pe calcaie, in timp ce un snowboard prea ingust va fi cel mai scurt drum catre accidente, varfurile boots-ilor intrand tot timpul in zapada.Bootsii trebuie alesi cu atentie! Acestia trebuie sa fie confortabili si compatibili cu legaturile placii!

Sursa: http://www.about.com/

Handbaliştii lui Vasile Stângă se pregătesc prin zăpadă,Fără schi sau sanie la Rânca!

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory
Handbaliştii echipei gorjene Energia Pandurii se pregătesc de cinci zile la Rânca, o staţiune din Munţii Parâng situată la doar 48 de km de Târgu Jiu. Antrenorul Energiei a deplasat în acest stagiu doar 14 jucători, lotul urmând să fie completat cu încă un portar sârb care va semna cu echipa gorjeană. Milanco Kosanovic de la Vardar Skopje şi-a dat deja acordul de a se transfera la formaţia gorjeană dar este convocat în această perioadă la echipa naţională a Muntenegrului.
De când se pregătesc la Rânca, handbaliştii gorjeni au avut parte şi de ninsoare dar şi de vicol dar şi de zile cu soare, aceştia pregătindu-se la peste 1800 de metri altitudine în condiţii destul de vitrege. Antrenorul Stângă s-a declarat însă mulţumit de condiţiile oferite de staţiunea gorjeană şi spune că este bine că nu este foarte frig: „Sunt foarte mulţumit de ceea ce am găsit aici, este un loc prielnic pentru această perioadă de pregătire în care ne aflăm noi. M-am temut de frig dar nu este deloc ger şi avem un timp extraordinar pentru antrenament. Chiar a şi nins şi sunt foarte frumoase antrenamentele prin ninsoare. Mă bucur că nu este ger pentru că atunci la alergările prin zăpadă jucătorii ar putea avea probleme.” Lotul deplasat la Rânca îi include pe jucătorii Rădulescu, Motoi, Enache, Stanciu, Apolzan, Vasiloiu, Păiuş, Mazilu, Truică, Coelho, Velikovic, Stojanovic, Vali Popescu, Giotoiu şi Florea.
În ceea ce priveşte programul, echipa gorjeană efectuează zilnic câte două antrenamente de pregătire fizică. Chiar dacă e weekend, Vasile Stângă spune că nu le va permite jucătorilor să practice sporturi de iarnă pentru că nu au timp şi nici nu e recomandat: „Nu prea există timp liber aici pentru sporturi de iarnă. Când nu suntem la antrenamente băieţii se odihnesc. Şi le-am interzis orice sport de iarnă, fără schi sau sanie, pentru că nu am venit aici să ne distrăm ci să alergăm.”
articol scris de Monalisa POPESCU

Sursa : http://www.prosport.ro/

luni, 5 ianuarie 2009

JURNAL DE ROMÂNIA

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory


Avem o vale şi vrem să trecem toţi, cu toţii prin ea fix în acelaşi timp, aceeaşi lună, aceeaşi zi, eventual în acelaşi interval orar, miniştri, preşedinţi, blonde, amatori, profesionişti, cei mai mulţi merg să facă maţu’ gros, porcii patriei au fost înjunghiaţi, răpuşi, pomana lor e cea mai dulce, mai dulce decît glonţul patriei, şpriţul nu moare, nici iarna, la baza lor pîrtiile se umplu de pungi de plastic, de celofane, toate avînd noadele de rigoare, e haios, reporterii frenetici se îmbulzesc să-i filmeze, asta înţeleg ei să transmită de pe pîrtie, e una de la Realitatea, mai bîtă ca beţele de schi, una care transmite de la Poiana Braşov şi confundă pîrtia cu derdeluşul, pe Baba Cloanţa cu Albă ca Zăpada şi pe George Copos cu Fathi Taher, ca să nu mai vorbim că n-a înţeles niciodată de ce oamenii merg la schi, ălălalt de la Antena 3 păşeşte pe zăpadă de parcă l-ar curenta, transmite de la faţa locului de parcă are ursul înfipt în cur, ăştia doi ar fi buni să transmită împreună sfîrşitul lumii, că n-ai înţelege nimic, nu te-ai prinde şi ai muri fericit, alţii, neamuri proaste de la origini pînă în prezent, se dau cu atv-ul, calcă oameni, poluează în toate felurile ...............

de Marius Tucă