TransAlpin Bike Marathon - Ranca 14 august 2011

Asociatia sportiva TransAlpin Bike in parteneriat cu Salvamont Gorj va invita la prima editie a maratonului de mountainbike " TransAlpin Bike Marathon" – 14 august 2011.

Cum se ajunge aici?

Ranca se afla la 62 km de Targu Jiu, 97 km de Ramnicu Valcea, 272 km de Bucuresti.

Pentru cei ce vin din Ardeal pot ajunge la Ranca pe noua sosea DN67 C (asfaltata in proportie de 95% la sfarsitul lui 2010) distanta dintre Sibiu si Ranca fiind de aprox 150 km.

Vor fi trei trasee diferite ca lungime şi dificultate, marathon, classic si family, având startul şi sosirea în acelaşi punct la baza partiei M1 in fata apres-skiului .

Aici natura, in generozitatea sa, ne rasplateste oferindu-ne o priveliste ce iti taie respiratia. Padurile nesfarsite de brazi , raurile repezi , verdele crud al ierbii intrerupt de pete roscate caracterisice cimbrisorului de munte, combinat cu albastrul pur al cerului si o liniste totala ne dau senzatia de inceput de lume. Startul competiţiei va avea loc la 1.600 m altitudine, traseele vor strabate padurile de brazi pe coborarea spre Baia de Fier, iar apoi urcări provocatoare ce vor ajunge pe creasta la altitudinii de peste 2.000 m.

Vrem ca TransAlpin Bike Marathon sa imbine frumusetea traseului, buna organizare si prietenia iar la sfarsit sa mancam o fasole la ceaun cu ceapa rosie si sa ciocnim cu totii un pahar de bere rece.

Sursa: TransAlpin.blogspot.com

Poze Pensiuni Ranca - Casa Montana

Pentru a vedea pozele Pensiunii Casa Montana Ranca dati click poza: Poze pensiunea Casa Montana Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din toamna 2009 dati click poza: Poze toamna la Ranca



Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click poza: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click poza: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click poza: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu




Pentru a vedea poze de la Cupa Gorjului Ranca Seat din vara 2009 dati click poza: Poze de la Cupa Gorjului Ranca Seat


Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click poza : Poze luna plina la Ranca

Sursa : http://www.casa-montana.4t.com/

Ranca Alpina cota 2000 plus

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Singura zonă cu potenţial pentru turismul de iarnă şi schi ce deţine amenajări turistice este zona Novaci –Baia de Fier cu versanţi pe zonă de pajişti montane, expuşi spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o staţiune de acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu vegetaţie forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou.
Situată pe unul dintre platourile Munţilor Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de oraşul Novaci şi 63 kilometri depărtare de Targu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce în urmă cu şase ani a fost montată o instalaţie de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deţine şi nocturnă. La Rânca există deja trei hoteluri de trei stele. Prin vilele şi casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraş-staţiune.
În portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice s-a aflat şi proiectul Consiliului Local Novaci privind dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona turistică precum şi amenajarea unei reţele de transport pe cablu, investiţie estimată la circa 4,6 milioane de euro.
Pentru a fi exploatată în condiţii de eficienţă, sunt necesare investiţii în infrastructură şi construirea de noi pârtii de schi şi sisteme de transport pe cablu. Investiţiile pot fi realizate prin parteneriat public-privat în condiţiile în care terenurile pentru noi facilităţi sunt în proprietate privată. Dezvoltarea turismului montan este în mare parte frânată şi de situaţia proprietăţii terenurilor, o proprietate fragmentată sau de multe ori comună (a obştilor săteşti). Modernizarea staţiunii Rânca va fi posibilă doar odată cu o deschidere mai mare a comunităţilor locale către dezvoltarea montană. Acest lucru este posibil prin campanii de convingere a deţinătorilor de terenuri pentru a investi în turism sau a vinde aceste terenuri către investitori.
Posibilităţi de amenajare a domeniului schiabil Rânca-Corneşu Mare*

Arealul turistic Parâng-Ranca-Olteţ

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu


Arealul turistic Parâng-Olteţ se circumscrie zonei montane şi sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individualizează prin versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti şi interesante sub aspect ştiinţific, estetic sau prin practicarea unor forme de turism.
Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Gilortului), peşteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie ca o atracţie naturală de bază a zonei.
Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneşu Mare, la peste 1600 m cu mari posibilităţi de dezvoltare către golul alpin până la circa 2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta şi în zona sudică a vârfului Parâng către valea Polatiştea şi în zona vârful Molidviş.
Alpinismul se poate practica în Cheile Olteţului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate.
Prezenţa apelor minerale au permis dezvoltarea staţiunii balneoclimatice de interes regional şi local Săcelu.
În acest areal există un bioclimat tonic montan şi unul de cruţare, sedativ specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului
Existenţa unor importante areale împădurite ce deţin un fond cinegetic deosebit de valoros pentru practicarea vânătorii sportive completează potenţialul turistic natural al zonei..ro
Dintre aceste obiectivele culturale se detaşează în mod deosebit mănăstirile Polovragi şi Crasna monumente de artă feudală, biserici de lemn şi de zid, casa memorială Maria Lătăreţu etc.
Accesibilitatea, în cadrul acestei zone turistice, se realizează prin DN 66 şi DN 67, cu punctul de pornire, din municipiul Târgu Jiu.
Formele de turism specifice acestui areal sunt: turism montan pentru drumeţie, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârşit de săptămână.

Preluat : http://www.cjgorj.ro/

10 partii de ski la Ranca

Staţiunea Rânca, care deşi nu are decât două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, este cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil imens situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Această zonă mirifică este în continuă dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. Pârtiile actuale sunt de dificultate medie dar studiul întocmit în 1994, de către binecunoscuta firmă Sectra din Franţa, a identificat peste 10 pârtii de schi alpin de toate gradele de dificultate, pârtii ce pot fi amenajate în anii viitori.

Centre şi obiective turistice pentru aventura judetul Gorj

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu


Repartiţia obiectivelor turistice
A. Obiective naturale
Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. Concluzionând, potenţialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de: un întins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane (Munţii Parâng); relief glaciar, cu circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe de mare spectaculozitate şi sălbăticie, stâncării, grohotişuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munţii Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) şi chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Olteţului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munţii Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism (Valea Cernei şi Bistriţei); întinse păduri de conifere şi foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă (Munţii Parâng); domeniu bogat şi variat în fond cinegetic – urs, cerb, căprior, mistreţ şi piscicol – păstrăv, lipan (Munţii Parâng, Godeanu); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naţionale şi europene protejate prin parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: rezervaţii naturale de interes naţional precum Domogled - Valea Cernei; rezervaţii speologice: peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng); rezervaţii forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poalele Vâlcanului).

1. Obiective în zona montană
Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti alpine şi un relief glaciar reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul, văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului, Galbenului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Transalpina” cu acces uşor din valea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ.
Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase.
Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei.
Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase, cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia, Arşasca şi cascada Bobot de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Cerna ale cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în Valea Motrului (cu lacul Valea Mare), unde intră în hidrocentrala Valea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile hidroenergetice, dar şi de interes piscicol;

2. Obiectivele în arealul dealurilor, prezintă o complexitate medie, ca structură şi valoare pentru turism, cu toate că unele componente pot genera forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori naturali de cură), iar altele se impun în formarea şi dirijarea fluxurilor turistice (elemente cultural-istorice).
Resursele de ape minerale, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul chimismului şi al calităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de potenţial generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum: ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova.
B. Obiective antropice
Gorjul dispune, de obiective turistice antropice cu grad de dispersie mare care nu pot constitui atracţii independente.
1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine ale castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite monumente istorice şi de artă medievală de la Polovragi (Munţii Căpăţânii), Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţionale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localităţile din zonele folclorice sub munte.
2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultural-istorice, între care: ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau de etnografie (Curtişoara – Gorj) etc. Semnificativ pentru această arie este şi
tezaurul etnofolcloric (tradiţii folclorice, port popular, ceramică, prelucrarea lemnului) specific zonelor etnofolclorice mehedinţene, gorjene şi vâlcene.
Luând în considerare toate aceste atracţii, se pot practica mai mult de zece forme de turism, după cum urmează: drumeţie, odihnă, sporturi de iarnă, tratament balnear, de interes ştiinţific, pentru cunoaştere, pentru alpinism şi speoturism, vânătoare şi pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de aventură etc.

Preluat :
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ http://www.cjgorj.ro/

Trasee turistice Ranca - Parang

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Trasee turistice rutiere

Costeşti/DN 67 – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Arnota – Cheile Bistriţei şi retur – 24 km (DJ 646, drum industrial şi drum forestier);

Oraşul Horezu – Mănăstirea Hurez (satul Romanii de Jos) şi retur – 4 km (DN 67, DJ 669);

Oraşul Horezu – Culele de la Măldăreşti (comuna Măldăreşti) şi retur – 6 km (DN 65C, DJ 676H);

Oraşul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi) – Baia de Fier (Cheile Galbenei, Peştera Muierii) – oraşul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km şi retur prin staţiunea balneoclimatică Săcel (DJ 661) până în DN 67- 15 km;

DN 67/Polovragi – Mănăstirea Polovragi – Cheile Olteţului – Peştera Polovragi – Luncile Olteţului şi retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier);

DN 67 – Oraşul Novaci – Complexul turistic Rânca şi retur – 42 km (DN 67C).

Trasee turistice montane

A. Munţii Căpăţânii

1. Mănăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 2) - Valea Cuca - Plaiul Zănoaga - Curmătura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munţilor Căpăţânii).

Timp de mers: vara: 4 - 5 ore, iarna: nu se recomandă

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: I.F. Între Râuri, stânele din Curmătura Rodeanu.

2. Mânăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 1) - Valea Tărniciorului - Curmătura Arnota (888 m) - Plaiul Netedu - Vârful Netedu - Curmătura Lespezi.

Timp de mers: vara: 5 - 6 ore, iarna: nu se recomandă

Marcaj: triunghi galben

Locuri de adăpost: I.F. Prislop.

3. Satul Pietreni (racord cu traseul 4) - Cheile Costeşti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu - Vârful Netedu (1.757 m) - Vârful Lespezi (1.822 m) - Curmătura Govora (1.610 m).

Timp de mers: vara: 8 - 9 ore, iarna: greu accesibil

Traseu nemarcat

Locuri de adăpost: I.F. Prislop.

4. Satul Pietreni (racord traseul 3) - Valea Pârâului Sec - Poiana Scărişoara - Muntele Cacova - La Troiţa - Poiana Frumoasă - Curmătura Comarnice - Cantonul silvic Cheia

Timp de mers: vara: 7 - 8 ore, iarna: nu se recomanda

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: adăpostul din Poiana Scărişoara, stânele din Cacova, refugiul La Troiţă.

5. Romanii de Sus - Pârâul Lunga – I.F. Bolca – Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 6)

Timp de mers: 4½ - 5 ¾ ore, accesibil vara şi iarna

Marcaj: bandă albastră până în şaua Romanu, în rest nemarcat

Locuri de adăpost: Cabana turistică Roman.

6. Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 5) – sub Vf. lui Roman – Poiana lui Dincă - Vaideeni

Timp de mers: 3 - 4 ore, accesibil vara şi iarna

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: cantonul pastoral Piatra Roşie.

7. Comuna Vaideeni - Valea Plaiului – Făget – Piscu Puţului – Cumpene – Muchia Căşeriei – Vf. Nedei – Negovanu – Curmătura Olteţului – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei

Timp de mers: 12 ore, accesibil vara

Traseu nemarcat

Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu.

8. Comuna Polovragi – Cheile Olteţului – Luncile Olteţului – Exploatarea minieră Ribai – Strâmtori – Urlieşu – Curmătura Olteţului (racord cu traseul 7) – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei

Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu maşină de teren (circa 2 ore)

Marcaj: bandă albastră, drum forestier

Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu.

9. Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă)

Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: stâna Funicelu.

B. Munţii Parâng

10. Cabana Peştera Muierii – Plaiul Ogorului – Muntele Burzul – Şaua Florile Albe – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

11. Oraşul Novaci – Dealul Scăriţa – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu accesibil tot timpul anului, inclusiv rutier

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

12. Oraşul Novaci – Valea Gilortului – Cheile Gilortului – Muntele Dilbanu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 7 - 8 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: punct roşu

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

13. Satul Radoşi (comuna Crasna) – Valea Cărpiniş – I.F. Botu Piscului – Muntele Plăsala – sub Vf. Moliviş – Izvorul Cald (racord cu traseul 14)

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: Stâna Florile Albe.

14. Stânceşti Larga – Vf. Păstaia (909 m) – Muntele Urma Boului – Vf. Muncel (1.496 m) – şaua Brusturelu – Vf. Molidviş (1.758 m) – şaua Groapa – Vf. Mândra (2.360 m) – Vf. Parângul Mare – şaua Gruiul – Stâna Roşiile

Timp de mers: 11 – 12 ore

Marcaj: cruce roşie de la Stânceşti – Vf. Parângul Mare, bandă roşie de la Vf. Parângul Mare – şaua Gruiu şi nemarcat pâna la stâna Roşiile; traseu inaccesibil iarna

Locuri de adăpost: Stâna Roşiile.

15. Traseul de creastă Căpăţâna – Parâng: cabana Văleanu – Vf. Văleanu (1.847 m) – Vf. Ursu (2.124 m) – Vf. Căpăţâna (2.094 m) – Vf. Nedeia (2.130 m) – Curmătura Olteţului – Vf. Micaia (2.170 m) – Vf. Cioara (2.123 m) – Vf. Dengheru (2.069 m) – Vf. Urdele (2.228 m) – Vf. Mohorul (2.337 m) – Vf. Pleşcoaia (2.250 m) – Vf. Setea Mare (2.365 m) – Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) – Vf. Gruiu (2.345 m) – Vf. Parângul Mare (2.519 m) – Vf. Cârja (2.405 m) – Complexul turistic Parângul Mic.

Timp de mers: 11 – 12 ore

Marcaj: bandă roşie; traseu nerecomandabil iarna

Locuri de adăpost: Complexul turistic Parângul Mic.