Ranca Alpina cota 2000 plus

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Singura zonă cu potenţial pentru turismul de iarnă şi schi ce deţine amenajări turistice este zona Novaci –Baia de Fier cu versanţi pe zonă de pajişti montane, expuşi spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o staţiune de acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu vegetaţie forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou.
Situată pe unul dintre platourile Munţilor Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de oraşul Novaci şi 63 kilometri depărtare de Targu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce în urmă cu şase ani a fost montată o instalaţie de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deţine şi nocturnă. La Rânca există deja trei hoteluri de trei stele. Prin vilele şi casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraş-staţiune.
În portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice s-a aflat şi proiectul Consiliului Local Novaci privind dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona turistică precum şi amenajarea unei reţele de transport pe cablu, investiţie estimată la circa 4,6 milioane de euro.
Pentru a fi exploatată în condiţii de eficienţă, sunt necesare investiţii în infrastructură şi construirea de noi pârtii de schi şi sisteme de transport pe cablu. Investiţiile pot fi realizate prin parteneriat public-privat în condiţiile în care terenurile pentru noi facilităţi sunt în proprietate privată. Dezvoltarea turismului montan este în mare parte frânată şi de situaţia proprietăţii terenurilor, o proprietate fragmentată sau de multe ori comună (a obştilor săteşti). Modernizarea staţiunii Rânca va fi posibilă doar odată cu o deschidere mai mare a comunităţilor locale către dezvoltarea montană. Acest lucru este posibil prin campanii de convingere a deţinătorilor de terenuri pentru a investi în turism sau a vinde aceste terenuri către investitori.
Posibilităţi de amenajare a domeniului schiabil Rânca-Corneşu Mare*

Trasee turistice Ranca - Parang

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Trasee turistice rutiere

Costeşti/DN 67 – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Arnota – Cheile Bistriţei şi retur – 24 km (DJ 646, drum industrial şi drum forestier);

Oraşul Horezu – Mănăstirea Hurez (satul Romanii de Jos) şi retur – 4 km (DN 67, DJ 669);

Oraşul Horezu – Culele de la Măldăreşti (comuna Măldăreşti) şi retur – 6 km (DN 65C, DJ 676H);

Oraşul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi) – Baia de Fier (Cheile Galbenei, Peştera Muierii) – oraşul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km şi retur prin staţiunea balneoclimatică Săcel (DJ 661) până în DN 67- 15 km;

DN 67/Polovragi – Mănăstirea Polovragi – Cheile Olteţului – Peştera Polovragi – Luncile Olteţului şi retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier);

DN 67 – Oraşul Novaci – Complexul turistic Rânca şi retur – 42 km (DN 67C).

Trasee turistice montane

A. Munţii Căpăţânii

1. Mănăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 2) - Valea Cuca - Plaiul Zănoaga - Curmătura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munţilor Căpăţânii).

Timp de mers: vara: 4 - 5 ore, iarna: nu se recomandă

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: I.F. Între Râuri, stânele din Curmătura Rodeanu.

2. Mânăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 1) - Valea Tărniciorului - Curmătura Arnota (888 m) - Plaiul Netedu - Vârful Netedu - Curmătura Lespezi.

Timp de mers: vara: 5 - 6 ore, iarna: nu se recomandă

Marcaj: triunghi galben

Locuri de adăpost: I.F. Prislop.

3. Satul Pietreni (racord cu traseul 4) - Cheile Costeşti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu - Vârful Netedu (1.757 m) - Vârful Lespezi (1.822 m) - Curmătura Govora (1.610 m).

Timp de mers: vara: 8 - 9 ore, iarna: greu accesibil

Traseu nemarcat

Locuri de adăpost: I.F. Prislop.

4. Satul Pietreni (racord traseul 3) - Valea Pârâului Sec - Poiana Scărişoara - Muntele Cacova - La Troiţa - Poiana Frumoasă - Curmătura Comarnice - Cantonul silvic Cheia

Timp de mers: vara: 7 - 8 ore, iarna: nu se recomanda

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: adăpostul din Poiana Scărişoara, stânele din Cacova, refugiul La Troiţă.

5. Romanii de Sus - Pârâul Lunga – I.F. Bolca – Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 6)

Timp de mers: 4½ - 5 ¾ ore, accesibil vara şi iarna

Marcaj: bandă albastră până în şaua Romanu, în rest nemarcat

Locuri de adăpost: Cabana turistică Roman.

6. Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 5) – sub Vf. lui Roman – Poiana lui Dincă - Vaideeni

Timp de mers: 3 - 4 ore, accesibil vara şi iarna

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: cantonul pastoral Piatra Roşie.

7. Comuna Vaideeni - Valea Plaiului – Făget – Piscu Puţului – Cumpene – Muchia Căşeriei – Vf. Nedei – Negovanu – Curmătura Olteţului – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei

Timp de mers: 12 ore, accesibil vara

Traseu nemarcat

Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu.

8. Comuna Polovragi – Cheile Olteţului – Luncile Olteţului – Exploatarea minieră Ribai – Strâmtori – Urlieşu – Curmătura Olteţului (racord cu traseul 7) – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei

Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu maşină de teren (circa 2 ore)

Marcaj: bandă albastră, drum forestier

Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu.

9. Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă)

Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: stâna Funicelu.

B. Munţii Parâng

10. Cabana Peştera Muierii – Plaiul Ogorului – Muntele Burzul – Şaua Florile Albe – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

11. Oraşul Novaci – Dealul Scăriţa – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu accesibil tot timpul anului, inclusiv rutier

Marcaj: triunghi roşu

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

12. Oraşul Novaci – Valea Gilortului – Cheile Gilortului – Muntele Dilbanu – Complexul turistic Rânca

Timp de mers: 7 - 8 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: punct roşu

Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca.

13. Satul Radoşi (comuna Crasna) – Valea Cărpiniş – I.F. Botu Piscului – Muntele Plăsala – sub Vf. Moliviş – Izvorul Cald (racord cu traseul 14)

Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara

Marcaj: triunghi albastru

Locuri de adăpost: Stâna Florile Albe.

14. Stânceşti Larga – Vf. Păstaia (909 m) – Muntele Urma Boului – Vf. Muncel (1.496 m) – şaua Brusturelu – Vf. Molidviş (1.758 m) – şaua Groapa – Vf. Mândra (2.360 m) – Vf. Parângul Mare – şaua Gruiul – Stâna Roşiile

Timp de mers: 11 – 12 ore

Marcaj: cruce roşie de la Stânceşti – Vf. Parângul Mare, bandă roşie de la Vf. Parângul Mare – şaua Gruiu şi nemarcat pâna la stâna Roşiile; traseu inaccesibil iarna

Locuri de adăpost: Stâna Roşiile.

15. Traseul de creastă Căpăţâna – Parâng: cabana Văleanu – Vf. Văleanu (1.847 m) – Vf. Ursu (2.124 m) – Vf. Căpăţâna (2.094 m) – Vf. Nedeia (2.130 m) – Curmătura Olteţului – Vf. Micaia (2.170 m) – Vf. Cioara (2.123 m) – Vf. Dengheru (2.069 m) – Vf. Urdele (2.228 m) – Vf. Mohorul (2.337 m) – Vf. Pleşcoaia (2.250 m) – Vf. Setea Mare (2.365 m) – Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) – Vf. Gruiu (2.345 m) – Vf. Parângul Mare (2.519 m) – Vf. Cârja (2.405 m) – Complexul turistic Parângul Mic.

Timp de mers: 11 – 12 ore

Marcaj: bandă roşie; traseu nerecomandabil iarna

Locuri de adăpost: Complexul turistic Parângul Mic.