Pestera Muierilor - Youtube.com

Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.

Pestera Muierii este cea mai lunga pestera din Romania a patra din Europa cu o lungime de 7000 metri.

Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.

Alte câteva atracţii sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi,lei,hiene,vulpi,lupi,capre sălbatice si mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre...

Program turistic in judetul Gorj adresat persoanor interesate de speologia turistică şi sportivă ( click pentru detalii) :

Program vizitare pestera Muierilor:

• Pestera se viziteaza in grupuri organizate cuprinse intre 4-100 de persoane, la ore fixe.
• 1 Mai - 1 Octombrie: zilnic intre orele 9.00 -20.00, ultima intrare ora 19.00 (luni, marti pauza intre orele 13.00 - 14.00)
• 1 octombrie - 1 Mai: zilnic intre orele 9.00 - 17.00. ultima intrare ora 16.00

Distante

• Targu Jiu - 48 km - Baia de Fier
• Ramnicu Valcea - 46 km - Horezu - 28 km - Baia de Fier (total ~ 74 km)
• Baia de Fier (Pestera Muierii) - 5 km
  
• Novaci - Pestera Muierii - 9 km
  

Ranca Alpina cota 2000 plus

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu

Singura zonă cu potenţial pentru turismul de iarnă şi schi ce deţine amenajări turistice este zona Novaci –Baia de Fier cu versanţi pe zonă de pajişti montane, expuşi spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o staţiune de acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu vegetaţie forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou.
Situată pe unul dintre platourile Munţilor Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de oraşul Novaci şi 63 kilometri depărtare de Targu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce în urmă cu şase ani a fost montată o instalaţie de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deţine şi nocturnă. La Rânca există deja trei hoteluri de trei stele. Prin vilele şi casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraş-staţiune.
În portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice s-a aflat şi proiectul Consiliului Local Novaci privind dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona turistică precum şi amenajarea unei reţele de transport pe cablu, investiţie estimată la circa 4,6 milioane de euro.
Pentru a fi exploatată în condiţii de eficienţă, sunt necesare investiţii în infrastructură şi construirea de noi pârtii de schi şi sisteme de transport pe cablu. Investiţiile pot fi realizate prin parteneriat public-privat în condiţiile în care terenurile pentru noi facilităţi sunt în proprietate privată. Dezvoltarea turismului montan este în mare parte frânată şi de situaţia proprietăţii terenurilor, o proprietate fragmentată sau de multe ori comună (a obştilor săteşti). Modernizarea staţiunii Rânca va fi posibilă doar odată cu o deschidere mai mare a comunităţilor locale către dezvoltarea montană. Acest lucru este posibil prin campanii de convingere a deţinătorilor de terenuri pentru a investi în turism sau a vinde aceste terenuri către investitori.
Posibilităţi de amenajare a domeniului schiabil Rânca-Corneşu Mare*

Arealul turistic Parâng-Ranca-Olteţ

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu


Arealul turistic Parâng-Olteţ se circumscrie zonei montane şi sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individualizează prin versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti şi interesante sub aspect ştiinţific, estetic sau prin practicarea unor forme de turism.
Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Gilortului), peşteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie ca o atracţie naturală de bază a zonei.
Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneşu Mare, la peste 1600 m cu mari posibilităţi de dezvoltare către golul alpin până la circa 2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta şi în zona sudică a vârfului Parâng către valea Polatiştea şi în zona vârful Molidviş.
Alpinismul se poate practica în Cheile Olteţului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate.
Prezenţa apelor minerale au permis dezvoltarea staţiunii balneoclimatice de interes regional şi local Săcelu.
În acest areal există un bioclimat tonic montan şi unul de cruţare, sedativ specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului
Existenţa unor importante areale împădurite ce deţin un fond cinegetic deosebit de valoros pentru practicarea vânătorii sportive completează potenţialul turistic natural al zonei..ro
Dintre aceste obiectivele culturale se detaşează în mod deosebit mănăstirile Polovragi şi Crasna monumente de artă feudală, biserici de lemn şi de zid, casa memorială Maria Lătăreţu etc.
Accesibilitatea, în cadrul acestei zone turistice, se realizează prin DN 66 şi DN 67, cu punctul de pornire, din municipiul Târgu Jiu.
Formele de turism specifice acestui areal sunt: turism montan pentru drumeţie, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârşit de săptămână.

Preluat : http://www.cjgorj.ro/