În Rânca se circulă azi cu restricţii, a inceput marea asfaltare :)

Turiştii care mâine după-amiază, odată cu începerea week-end-ului vor dori să urce la Rânca vor avea o supriză de proporţii odată ce vor ajunge în staţiune. Drumul plin de hârtoape pe care îl ştiu de ani de zile se prezintă de acum încolo ca un adevărat bulevard pentru că, de ieri, se asfaltează la greu, lucrările respective începând de săptămâna trecută. Surprize au şi cei care urcă azi sau mâine, în prima parte a zilei, în staţiune pentru că, pentru ei, circulaţia va fi mai toată ziua oprită. Cine are treabă sau drum la Rânca va fi nevoit să îşi lase maşina la intrarea în staţiune, la capătul variantei de acces realizate vara aceasta, pentru că, de acolo înainte, spre cabane, se toarnă asfalt şi se defrişează zona care va fi amenajată ca şosea. Şeful Administraţiei Drumurilor Naţionale din Gorj, Dumitru Leuştean, afirmă că, în perioada în care se toarnă asfaltul, maşinile vor fi oprite la intrarea în staţiune. Accesul acestora va fi permis doar în anumite intervale, în pauzele pe care le vor considera utile muncitorii care asfaltează. Programul de lucru al acestora este 8.00 – 18.00, timp în care circulaţia va fi oprită prin staţiune, pe tronsonul de drum aflat în lucru. Asfaltarea principalei şosele care traversează Rânca face parte dintr-un proiect mai amplu, în baza căruia firma Romstrade SA asfaltează drumul naţional 67 C dintre Novaci şi Sebeş, în judeţul Alba. Tronsonul dintre Novaci şi Rânca a fost deja modernizat în cursul acestei veri, muncitorii reuşind să toarne asfalt până aproape de vârful muntelui Păpuşa, din vecinătatea staţiunii. Tronsonul aflat acum în lucru are o lungime de aproape 4 kilometri şi traversează staţiunea de la nord la sud, asfaltarea făcându-se după ce, până acum, pe porţiunea respectivă au fost realizate reţelele de canalizare şi alimentare cu apă potabilă a cabanelor şi pensiunilor construite în ultimii ani.

sursa: www.pandurul.ro

“Calea Regelui” leagă Oltenia de Ardeal

Ultima reabilitare a celui mai înalt drum alpin din România a fost făcută de nemţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

De mai bine de 60 de ani, pavajul şi podurile drumului se degradează continuu. Numai un sfert din şoseaua care străbate munţii Parâng e asfaltată.

Ca să ajungă la cetăţile dacice din zona Orăştie, ostaşii lui Traian au construit Transalpina în anul 101 e.n. Aşa a început povestea unei căi de legătură între două zone ale României, un periplu ce-ţi taie răsuflarea prin frumuseţea şi puritatea peisajelor.

Pe unele porţiuni Transalpina este un adevărat test de anduranţă pentru maşini şi un test de rezistenţă şi îndemânare pentru şoferii care se încumetă să treacă printre bolovani ascuţiţi sau să ţină linia dreaptă pe marginea prăpăstiilor. Traseul este mai uşor de străbătut cu bicicleta sau cu motocicleta.

DN 67C este cel mai înalt drum alpin din ţara noastră, cunoscut de unii şi sub denumirea de „Calea Regelui”, pentru că a fost reconstruit în perioada interbelică de Regele Carol al II-lea. După reconstrucţia din anul 1933, a mai avut loc o reabilitare a drumului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când nemţii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. Din păcate, de atunci nimeni nu a mai pus vreo piatră în pavajul acestei căi de acces.

De nota 10

„Botezată DN 67C, această şosea face legătura între Novaci şi Sebeş. Este un traseu foarte puţin cunoscut, care pe alocuri urcă la peste 2.000 de metri – Pasul Urdele (2.141 metri), însă este extrem de frumos şi sălbatic.

Dacă Transfăgărăşanul este, după părerea mea, de nota 9, Transalpina merită cu siguranţă un mare 10 pentru peisaje, aventură şi mister. Şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. De atunci, drumul a fost foarte puţin întreţinut, iar pavajul şi podurile s-au degradat.

Azi, şoseaua mai este asfaltată în proporţie de 25%. Accesul se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului-Brezoi-Voineasa-Vidra-Obârşiile Lotrului”, povesteşte Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.

De obicei, turiştii care ajung în zona Gorjului merg pe Transalpina până în staţiunea montană Rânca şi uită să se întrebe ce mai urmează după această oprire. Transalpina ocoleşte Vârful Păpuşa, apoi, aventurierii au impresia că au ajuns printre nori.

Cel mai înalt punct al drumului este Pasul Urdele, care atinge înălţimea de 2.141 de metri. Vârful muntelui îţi dă ameţeli, norii se plimbă deasupra ta şi ai senzaţia că eşti stăpân peste tot ţinutul. Culorile şi nuanţele toamnei îşi umplu sufletul de linişte, câte o pasăre răpitoare brăzdează albastrul infinit al înaltului.

Verde puternic, roşu mestecăniu, verde-gălbui sau albastru plin de peştii unui râu sunt doar câteva dintre minunăţiile întâlnite pe acest „Drum al Regelui”. Iarna începe să-şi facă simţită prezenţa, se zăresc în depărtare câteva pete de un alb strălucitor.

Lacul Gâlcescu, o minune a naturii şi a Gorjului


În zona Transalpina există mai multe lacuri glaciare, dintre care cel mai cunoscut este Lacul Gâlcescu. Cu o suprafaţă de 3,2 hectare, Lacul Gâlcescu este cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Adâncimea maximă este de zece metri. Se află la o altitudine de 1.950 metri şi este populat natural cu peşti.

Rezervaţia naturală din jurul lacului protejează rarităţi precum floarea-de-colţ şi bujorul sălbatic. Numele lacului vine de la poteca încâlcită printre jnepi şi ienuperi care duce la lac, loc de unde izvorăşte râul Lotru. Fauna abundentă nu a făcut necesară popularea artificială a Lacului Gâlcescu.

Drumul se poate parcurge în circa cinci ore de la staţiunea montană Rânca peste Zănoaga Iezer, prin Pasul Urdele.
Un alt obiectiv turistic spectaculos este Cascada Dracilor, de 12 metri înălţime. Aici se poate ajunge foarte uşor de la Cabana Obârşia Lotrului, situată la zece minute de mers pe jos de cascadă.

De asemenea, la mai puţin de o oră de mers pe jos de la Cabana Obârşia Lotrului spre Rânca se află Lacul Iezerul, aşezat la 1.900 de metri altitudine, aproape de Izvoarele Gilortului. Iezerul are o suprafaţă de trei hectare şi o adâncime de 1,5 metri.

Sursa : Ecomagazin

A inceput reabilitarea drumului spre Ranca

Accesati linkul pentru Un documentar foarte bun despre Transalpina realizat cu sprijinul dlui. Sabin Cornoiu - seful Salvamont Gorj.

Update: 04 septembrie 2009

Cateva poze facute la Ranca si pe transalpina in zona Vf. Papusa.



Update: 03 septembrie 2009

Au inceput lucrarile de asfaltare pe drumul principal din Ranca . Lucrarilor vor dura cateva zile dupa care vom putea respira usurati, in sfarsit am scapat de praf !!!

Update: 15 august 2009

Drumul este asfalt integral pana in zona stadion la intrare in Ranca si apoi asfaltul continua de la iesirea din Ranca pana la crucea de pe Vf. Papusa. Lucrarile continua pe ambele "fronturi" :) canalizarea in statiunea Ranca si asfaltarea DN 67C.

Stiri: 14 iulie 2009

Mai sunt de asfaltat 2 km, practic pana la intrare in Ranca autoturismele pot rula in conditii perfecte.



Reabilitare şi modernizare

Drumul Naţional 67 C va fi modernizat între Sebeş, judeţul Alba şi Bengeşti, judeţul Gorj, în cadrul unui proiect intitulat “Trans Alpina”.

Oficialităţile din Alba susţin că proiectul va întrece în dimensiuni, dificultate de execuţie şi preţ celebrul Transfăgărăşan.

Cei aproape 150 de kilometri de drum vor fi acoperiţi cu covor asfaltic, iar lăţimea părţii carosabile va fi de minimum opt metri (chiar şi pe serpentine).

Modernizarea se va realiza simultan pe patru tronsoane diferite, astfel încât traficul să fie cât mai puţin afectat.


Valoarea totală a proiectului se va ridica la aproape 350 de milioane de euro, bani obţinuţi printr-un credit cu dobândă redusă.

Dumitru Leuştean, directorul Secţiei Gorj a Drumurilor Naţionale, a precizat că lucrările de modernizare au început pe teritoriul judeţului Gorj în data de 22 septembrie. Lucrările au fost încredinţate firmei ROMSTADE Bucureşti.

„Pe teritoriul judeţelor Vâlcea şi Alba nu s-a făcut predarea amplasamentelor. Aici este vorba despre 87 de kilometri, restul fiind în Gorj. După predarea care va avea loc până la sfârşitul săptămânii viitoare, vom primi şi ordinul de începere a lucrărilor.

Nu se va lucra în perioada sezonului rece, adică din 1 sau 15 noiembrie până la 1 aprilie. Timp de doi ani vor dura lucrările”, a declarat directorul Secţiei Vâlcea a Drumurilor Naţionale, Eugen Mănescu.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Alba au declarat că a fost eliberată autorizaţia de construcţie pe tronsonul de pe teritoriul acestui judeţ.a

Traseu de nota 10


„Botezată DN 67C, această şosea face legătura între Novaci şi Sebeş. Este un traseu foarte puţin cunoscut, care pe alocuri urcă la peste 2.000 de metri – Pasul Urdele (2.141 metri), însă este extrem de frumos şi sălbatic.

Dacă Transfăgărăşanul este, după părerea mea, de nota 9, Transalpina merită cu siguranţă un mare 10 pentru peisaje, aventură şi mister. Şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. De atunci, drumul a fost foarte puţin întreţinut, iar pavajul şi podurile s-au degradat.

Azi, şoseaua mai este asfaltată în proporţie de 25%. Accesul se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului-Brezoi-Voineasa-Vidra-Obârşiile Lotrului”, povesteşte Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.

De obicei, turiştii care ajung în zona Gorjului merg pe Transalpina până în staţiunea montană Rânca şi uită să se întrebe ce mai urmează după această oprire. Transalpina ocoleşte Vârful Păpuşa, apoi, aventurierii au impresia că au ajuns printre nori.

Cel mai înalt punct al drumului este Pasul Urdele, care atinge înălţimea de 2.141 de metri. Vârful muntelui îţi dă ameţeli, norii se plimbă deasupra ta şi ai senzaţia că eşti stăpân peste tot ţinutul. Culorile şi nuanţele toamnei îşi umplu sufletul de linişte, câte o pasăre răpitoare brăzdează albastrul infinit al înaltului.

Verde puternic, roşu mestecăniu, verde-gălbui sau albastru plin de peştii unui râu sunt doar câteva dintre minunăţiile întâlnite pe acest „Drum al Regelui”. Iarna începe să-şi facă simţită prezenţa, se zăresc în depărtare câteva pete de un alb strălucitor.

Lacul Gâlcescu, o minune a naturii şi a Gorjului

În zona Transalpina există mai multe lacuri glaciare, dintre care cel mai cunoscut este Lacul Gâlcescu. Cu o suprafaţă de 3,2 hectare, Lacul Gâlcescu este cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Adâncimea maximă este de zece metri. Se află la o altitudine de 1.950 metri şi este populat natural cu peşti.

Rezervaţia naturală din jurul lacului protejează rarităţi precum floarea-de-colţ şi bujorul sălbatic. Numele lacului vine de la poteca încâlcită printre jnepi şi ienuperi care duce la lac, loc de unde izvorăşte râul Lotru. Fauna abundentă nu a făcut necesară popularea artificială a Lacului Gâlcescu.

Drumul se poate parcurge în circa cinci ore de la staţiunea montană Rânca peste Zănoaga Iezer, prin Pasul Urdele.
Un alt obiectiv turistic spectaculos este Cascada Dracilor, de 12 metri înălţime. Aici se poate ajunge foarte uşor de la Cabana Obârşia Lotrului, situată la zece minute de mers pe jos de cascadă.

De asemenea, la mai puţin de o oră de mers pe jos de la Cabana Obârşia Lotrului spre Rânca se află Lacul Iezerul, aşezat la 1.900 de metri altitudine, aproape de Izvoarele Gilortului. Iezerul are o suprafaţă de trei hectare şi o adâncime de 1,5 metri.

Mai puţini turişti, mai puţine gunoaie

Faptul că zona nu este foarte cunoscută şi, implicit, nu este asaltată de turişti, face ca şoseaua care străbate Munţii Parâng să nu fie sufocată de deşeuri. Reprezentanţii Gărzii de Mediu Gorj spun că cele mai mari probleme sunt în staţiunea montană Rânca, aflată în administrarea Consiliilor Locale Baia de Fier şi Novaci. „Mizeria tronează în această localitate: deşeuri menajere lăsate de turişti, moloz de la cabanele şi pensiunile aflate în construcţie.

Mai sus de staţiune, spre Lacul Gâlcescu, nu am prea dat amenzi. În zona Transalpina nu prea avem probleme cu deşeurile lăsate-n urmă de turişti. Am amendat vara aceasta două obşti săteşti pentru deşeuri găsite prin pădure şi pe marginea drumului DN 67C.

Dar asta s-a întâmplat o singură dată. Poate după ce drumul va fi mai uşor de parcurs, se vor înfiinţa şi gunoaiele. Din păcate, mai avem mult până învăţăm să protejăm mediul”, a spus Ovidiu Ilie, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Gorj.

Sursa: Ecomagazin