joi, 17 decembrie 2009

Pârtiile de la Rânca, numai bune pentru schi

Stratul de zăpadă în staţiunea montana Rânca a ajuns deja la 35 de centimetri, datorită ninsorilor căzute în ultimele zile. Astfel, administratorii pârtiilor lucrează pentru amenajarea acestora, iar în acest weekend se va deschide sezonul de schi.

Bucurie mare pentru toţi turiştii care vor merge în acest weekend în staţiunea montană Rânca şi asta pentru că startul de zăpadă este aproape perfect pentru practicarea sporturilor de irană. Astfel, iubitorii de schi, de snowboard şi nu numai, sunt aşteptaţi în staţiunea gorjeană, pentru a participa la deschiderea sezonului. Se bătătoreşte zăpada pe cele două pârtii deja existente şi se amenajează o nouă pârtie, de 200 sute de metri iar în anul viitor va fi extinsă, ajungând la o lungime de 600 metri, destinată începătorilor. Pârtia este realizată chiar la intrarea în staţiune, rolul ei fiind cel de decongestionare a traficului, dar şi a celorlalte două pârtii. Drumul care urcă din oraşul Novci în staţiunea Rânca a fost deszăpezit, iar drumarii sunt pregătiţi pentru a interveni în cazul în care zăpada va crea probleme. Turiştii trebuie însă să îşi echipeze maşinile cu cauciucuri de iarnă şi lanţuri, pentru evitarea evenimentelor neplăcute. „Cei care merg cu maşinile să şi le pregătească pentru accesul în condiţii de iarnă, chiar dacă ştiu ca e drumul curat, s-ar putea să ningă noaptea. Cei care merg la schi, trebuie să îşi verifice reglajele, cei care doresc orice informaţie pot suna la sediul Salvamont din Rânca, la numărul de telefon 0253 235 000”, sunt doar câteva dintre sfaturile şefului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu.

Sursa: Adevarul

4 comentarii:

Anonim spunea...

Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a Romaniei a decis, in prima sedinta de politica monetara din 2010, sa reduca dobanda cu 0,5 puncte procentuale, de la 8% la 7,5%, si sa mentina ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei, la 15%, si in valuta, la 25%. „BNR a apreciat normalizarea situatiei politice care a permis coborarea dobanzii cheie si are o mai buna perspectiva asupra tensiunilor inflationiste. Este posibil sa vedem o inflatie de sub 4 % in acest an", a declarat pentru HotNews Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank.

El a mai spus teoretic, reducerea dobanzii cheie ar urma sa se vada si in nivelul dobanzilor practicate de banci la depozite si credite, dar acest lucru depinde de cum vor evolua dobanzile din piata interbancara.
Pe aceasta piata, imediat dupa anuntul BNR privind reducerea dobanzii cheie, dobanda practicata pe termen de o luna a disparut pentru cateva secunde, cotatia ei in momentul revenirii coborand de la 10 la 9 %, spun dealerii.

„Practic, totul depinde de ceea ce se va intampla pe interbancar. Daca la o dobanda a BNR de 8 %, in piata interbancara dobanda era de circa 10 %, acum dobanda la o luna este undeva in jurul a 9%. Vom vedea pana la sfarsitul zilei ce se va intampla”, a mai spus dealerul citat pentru HotNews.
Si alti bancheri se declara usor surprinsi de gestul BNR, vazand in reducerea dobanzii cheie tot un sentiment politic imbunatatit.

„BNR are o perspectiva mai optimista asupra inflatiei si a situatiei politice. Probabil ca acestea au fost motivele care i-au facut sa coboare cu 0,5 % nivelul dobanzii cheie. Noi suntem mai rezervati atata vreme cat inca Bugetul nu a trecut prin Parlament iar anul agricol 2010 cu greu ar putea fi mai bun decat 2009, care a fost unul excelent. Gestul BNR este asadar o apreciere la adresa evolutiilor de pe scena politica, in primul rand”, a declarat si Vlad Muscalu, economist in cadrul Financial Markets Department al ING Bank.
De regula, transmiterea pe canalul creditului a reducerii dobanzii de politica monetara a BNR dureaza cateva luni de zile, primele efecte urmand sa se vada pe piata imprumuturilor interbancare. Daca acestea scad, se va putea vorbi de o reducere a dobanzilor la creditele nou acordate de banci, ca si a remunerarii depozitelor bancare noi.
Comunicatul detaliat al BNR va fi facut public in circa doua ore.







Dobanda de politica monetara nu e acelasi lucru cu dobanda de referinta. Definitiile sunt urmatoarele (mai tehnice):

Rata dobânzii de politică monetară este actualmente rata la care BNR efectuează operaţiuni repo derulate prin licitaţie pe termen de o săptămână şi la o rată fixă de dobândă.

Rata dobânzii de referinţă se calculează ca medie aritmetică, ponderată cu volumul tranzacţiilor, a ratelor dobânzilor depozitelor atrase, operaţiunilor reverse repo şi operaţiunilor repo din luna anterioară celei pentru care se face anunţul.

Mai simplu, dobanda de politica monetara e dobanda bancii centrale intr-un anumit moment iar dobanda de referinta este dobanda medie a bancii centrale intr-o perioada de timp (o luna de zile).

Cea care s-a redus acum este dobanda de politica monetara. Aceasta are o influenta asupra costului la care bancile imprumuta lei de la banca centrala, ceea ce poate reduce costul creditelor deja contractate (atunci cand bancile fac refinantari etc). In mod normal dobanda la creditele in lei ar trebui sa scada acum, insa decizia de azi nu are probabil nici un impact asupra creditelor in valuta.

vinul spunea...

Din 2010, vinurile româneşti trimise la export nu se vor găsi doar pe rafturile magazinelor, ci şi într-un cadru mult mai select, după ce MAE a selectat 30.000 de sticle pentru a face cinste viniculturii autohtone în ambasadele noastre din întreaga lume.
Unsprezece producători şi-au dorit ca vinurile lor să ajungă pe mesele reprezentanţelor diplomatice româneşti, iar şapte dintre ei au şi reuşit (câ­ştigătorii se regăsesc în coloana din dreapta). „Este pentru prima oară când are loc o asemenea iniţiativă. Procedura nu a constat efectiv într-o licitaţie, ci într-o degustare, iar costurile sunt prevăzute în cheltuielile de protocol ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE)“, explică Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinurilor, partenerul MAE în acest proiect.
Aşadar, în condiţiile în care procesul nu s-a derulat după normele stricte ale licitaţiilor publice, cum s-a făcut selecţia? Aparent, cu voie bună. Din comisia responsabilă cu selecţia mostrelor au făcut parte, printre alţii, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, cunoscut ca un pasionat al viniculturii româneşti, şi câţiva reprezentanţi ai Ambasadei Fran­ţei. Fără a şti ce li s-a pus în pahare (au existat 32 de probe de vin alb şi 35 de probe de vin roşu), aceştia au degustat fiecare vin în parte şi l-au notat în funcţie de aspect, miros şi gust. De altfel, o privire asupra preţului de comercializare a sticlelor alese arată că acest criteriu nu s-a numărat printre cele luate în considerare de comisie, existând diferenţe serioase între costul celor 11 tipuri de vin, de la mai puţin de 25 de lei, Lacrima lui Ovidiu, la 82 de lei, Purpura Valahică, de la Davino.
Câştig mai degrabă de imagine
Pentru producătorii selecţionaţi, iniţi­a­tiva nu se va traduce în creşterea notabilă a veniturilor. În primul rând pentru că numărul de sticle necesar este mic, de maximum 30.000 (cu alte cuvinte, fiecărui furnizor îi revin cu puţin peste 2.000 de sticle). Apoi, pentru că marile companii din sectorul vitivinicol românesc trimit în afara ţării, de ani buni, cantităţi importante. Astfel, potrivit lui Vlad Pintilie, managerul de export al campionului acestei pieţe, Murfatlar, firma sa a exportat în 2009 vinuri reprezentând cam 10% din cifra de afaceri (cu alte cuvinte, circa trei milioane de euro).
Ministere cu plăceri bahice
Actuala selecţie nu este prima iniţiativă de acest tip a autorităţilor publice. Tot Ministerul de Externe organiza, în 2008, campania de comunicare şi diplomaţie publică „Piazza di Romania“, menită să ne promoveze ţara în rândul italienilor. În cadrul evenimentului, producătorii de vin au fost reprezentaţi de Cramele Halewood, ale căror sticle au stat, de altfel, şi pe masa participanţilor la summit-ul NATO din 2008. Apoi, la un alt nivel, (cel puţin din perspectivă financiară), Ministerul Administraţiei şi Internelor a achiziţionat în urmă cu câteva luni 10.800 de sticle şi 6.000 de litri de vin vrac în valoare de 205.000 lei (fără TVA).

...şi câştigătorii sunt:

vinul spunea...

Sauvignon Blanc
RECAŞ
Deşi foarte accesibil ca preţ, soiul produs de Cramele Recaş este considerat de site-ul vinul.ro al doilea în rândul celor mai bune vinuri Sauvignon Blanc din ţară.

Lacrima lui Ovidiu
MURFATLAR
Unul dintre cele mai cunoscute vinuri din România. Comisia a ales soiul de cinci ani (există şi unul de 12 ani, dublu ca preţ).

Diamond Collection
ZAREA
Prezenţă inedită pe această listă, din cauza renumelui Zarea de „producător ieftin“. Acest vin spumant poate fi achiziţionat pentru 26 de lei.

Fetească Neagră Princiar
TOHANI
Vin roşu, sec, produs în serie limitată şi comercializat la un preţ de 55 de lei.

3 Hectare Chardonnay
MURFATLAR
Celui mai cunoscut Chardonnay autohton i se reproşează adesea exclusivismul (se găseşte cu precădere în magazine specializate, la un preţ de circa 42 de lei).

Fetească Neagră
BUDUREASCA
Produs în zona Dealu Mare, este lăudat pentru gustul specific, datorat solurilor vulcanice din regiune.

Zghihara
CASA DE VINURI HUŞI
Vin alb, sec, dintr-un soi despre care producătorul spune că nu are corespondent.

Fetească Neagră
RECAŞ, LA PUTERE
Apărut în 2009, vinul din gama sugestiv intitulată „La Putere“ costă circa 42 de lei şi este apreciat (aproape) la unison.

Vârful cu dor
DEALU MARE
Vin alb, sec, uşor acidulat.

Alba Valahică
DAVINO
Fetească albă preţioasă, produsă numai în anii favorabili. Preţul: 57 de lei.

Purpura Valahică
DAVINO
Probabil cea mai bună Fetească Neagră de pe piaţă. Şi cel mai scump vin din listă.

BNR coboara dobanda-cheie cu 0,5 puncte procentuale la 7% spunea...

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis miercuri reducerea dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale la 7%, mentinand rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei, la 15%, si in valuta, la 25%.

Banca Nationala a Romaniei considera ca desi rata anuala a inflatiei a crescut la 4,74% in decembrie, cu 0,24 puncte procentuale deasupra tintei propuse de banca centrala, aceasta crestere a fost cauzata in principal de majorarea accizelor la tutun si a evolutiei preturilor combustibililor.

Spre deosebire de aceasta rata, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustat - calculata in conditiile eliminarii impactului preturilor administrate si al celor volatile (legume, fructe, oua si combustibili), precum si al taxei pe viciu - a continuat de fapt sa scada, reducandu-se semnificativ la 2,8% in decembrie 2009, fata de 6,3% in decembrie 2008, conform bancii centrale.

"Perspectivele indica continuarea procesului de dezinflatie, dupa o temporara accelerare a ratei inflatiei in luna ianuarie ca efect al socului exogen al ajustarii accizelor la tutun, in conditiile prelungirii dinamicii favorabile a inflatiei de baza CORE2 ajustata - care ilustreaza mai bine efectele gestionarii cererii agregate. Este de remarcat insa persistenta incertitudinilor legate de evolutia mediului extern, a fluxurilor de capital, preturilor administrate si a celor volatile", se arata in comunicatul bancii centrale.

De asemenea, "pe fondul imbunatatirii perceptiei investitorilor straini asupra economiei romanesti in conditiile reactivarii aranjamentului multilateral de finantare externa incheiat cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale, dar si al cresterii apetitului global pentru risc, leul a manifestat o tendinta de intarire in raport cu euro", se mai arata in comunicatul BNR.

Scaderea dobanzii de referinta de la inceputul lunii trecute la 7,5% s-a facut simtita in sectorul bancar, majoritatea bancilor alegand sa reduca dobanzile la creditele in lei.

Scaderea dobanzilor de pe piata interbancara, de la niveluri de peste 10% in decembrie la mai putin de 8% pe an in prezent, incepe in sfarsit sa se simta si in ratele platite de clienti la creditele in lei, care pot sa scada si cu 3%.

Bancile sunt obligate, din ianuarie 2009, sa stabileasca pretul creditelor pentru clientii persoane fizice in functie de indicatorii transparentei, majoritatea raportandu-se la valoarea Robor (indicatorul pietei monetare interbancare, calculat si afisat zilnic de BNR).