miercuri, 14 ianuarie 2009

Despre jud. Gorj

resorts Blogs - Blog Catalog Blog Directory

Pentru a vedea poze de la Ranca din noaptea de 11 martie 2009 - ora 02.35 A.M. (luna plina ) dati click pe link: Poze luna plina la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din vara 2009 dati click pe link: Poze vara la Ranca

Pentru a vedea poze de la Ranca din iarna 2009 dati click pe link: Poze iarna la Ranca

Pentru a vedea poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu dati click pe link: Poze de pe Transalpina si Lacul Galcescu



ASEZARE
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeþul Gorj a oferit condiþii favorabile de locuit ºi de evoluþie comunitãþilor omeneºti încã din cele mai vechi timpuri. Judeþul Gorj se întinde pe o suprafaþã de 560.174 ha, suprafaþã ce acoperã parþial trei forme de megarelief distincte: - Dealurile Piedmontului Getic; - Depresiunea Subcarpaticã a Olteniei; - Lanþul Carpatic Meridional.
RELIEF
La nivel de macrorelief, formele menþionate mai sus se grupeazã astfel: Dealurile Piedmondului Getic: - Sectorul de vest pânã la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului); - Sectorul dintre Jiu si Roºia de Amaradia; - Sectorul de est. Depresiunea Subcarpatica a Olteniei: - Dealurile externe; - Depresiunea externã sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare; - Dealurile interne; - Depresiunea internã. Lanþul Carpatic Meridional: - Sectorul dintre Motru si Jiu (Munþii Vulcanului); - Sectorul dintre Jiu si Olteþ (Munþii Parâng); - Sectorul Vest Olteþ (Munþii Negoveanu). Pe fondul miºcãrilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare mãsurã de reþeaua hidrograficã ce strãbate judeþul de la nord la sud, prin procese de sculptogenezã. Datoritã faptului cã judeþul Gorj acoperã terenuri cu altitudini cuprinse între 90 ºi 2.518 m, datele climatice diferã mult de la o zonã la alta. Temperatura medie multianualã variazã de la 10,8 oC (Cruºeþ, Þânþãreni, Ioneºti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Munþilor Vulcan-Parâng-Negoveanu. Din punct de vedere al vegetaþiei naturale, cea mai mare parte a judeþului Gorj se încadreazã în zona de pãdure, zona care la rândul ei se etajeazã pe specii dominante: subzona pãdurilor de Quercineae, subzona fagului ºi subzona pãdurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pãdurilor alpine. Din punct de vedere al vegetaþiei naturale ierboase, predominã speciile mezofite acidofile.
ISTORIC
Primele urme ale vieþii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peºtera Muierilor ºi Peºtera Pârcãlabului (comuna Baia de Fier), Peºtera Cioarei (sat Boroºteni, comuna Peºtiºani), Cartiu, º.a., descoperiri care aparþin epocii paleolitice. Din epoca neo-eneoliticã, pentru aceeaºi zonã, sunt semnalate vestigii în localitãþile Cãlugãreni (Padeº), Gornãcelu (Schela), Bengeºti- Ciocadia, Polovragi, Bâltiºoara (Runcu), Socu (Bãrbãteºti), Vârþ (Rovinari) etc. O datã cu începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentatã prin descoperirile arheologice (aºezãri ºi necropole), din Bãleºti, Vierºani (Jupâneºti), Ceplea (Plopºoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Muºeteºti), Drãguþeºti. Aceste comunitãþi, îi reprezintã, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populaþie de origine indo-europeanã. Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încã dupã primul rãzboi dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificaþii în care au staþionat unitãþi militare romane. Aceste unitãþi erau compuse atât din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia ºi Legio IIII Flavia Felix), cât ºi din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria ºi Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denotã importanþa strategicã a acestei zone în cadrul provinciei romane Dacia. Cercetãrile arheologice sistematice efectuate de instituþii specializate, între care ºi Muzeul Judeþean Gorj „Alexandru ªtefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificaþii romane de la Bumbeºti Jiu, a castrelor cu val de pãmânt de la Cãtunele, Pinoasa-Vârþ, precum ºi a aºezãrilor civile romane de la Sãcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Bârseºti, care atestã o viaþã romanã intensã, fapt ce va duce la o simbiozã daco-romanã, etapã importantã în formarea poporului ºi limbii române. Integrându-se organic în procesul complex al evoluþiei social-economice ºi politico-administrative a societãþii româneºti cunoscut dupã pãrãsirea Daciei de puterea administrativã ºi militarã romanã ºi pânã la începutul mileniului al II-lea, obºtile sãteºti de la poalele Parângului, au dãinuit, lãsându-ne numeroase ºi convingãtoare mãrturii ale existenþei lor neîntrerupte în acest spaþiu românesc. Una din primele formaþiuni politice româneºti, cunoscutã din Diploma cavalerilor ioaniþi (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusã de voievodul Litovoi, ce se întindea pe ambele maluri ale Jiului (zona actualului judeþ Gorj), cuprinzând ºi Þara Haþegului. Datoritã pretenþiilor crescânde ale regatului maghiar, Litovoi s-a ridicat în apãrarea libertãþii, plãtind cu viaþa (1277), el devenind, potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintâi român cãzut în apãrarea moºiei sale”. Dupã formarea statului feudal Þara Româneascã, izvoarele scrise privind judeþul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase ºi mai variate ca informaþii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poartã data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atestã existenþa unor localitãþi gorjene (Tismana ºi Dãbãceºti), ultima fiind semnalatã ca reºedinþã a primului judeþ, Jaleºul. Etimologic denumirea de Gorj, înseamnã Jiul de Sus. În acest judeþ, în evul mediu sunt atestate mai multe familii boiereºti ce au avut un rol important în viaþa politicã, economicã ºi culturalã a þãrii. Domnitorii ºi marea boierime au ctitorit în Gorj ºi numeroase mãnãstiri ºi biserici precum: Tismana (1373), Viºina (sec. XIV), Crasna (1636), Polovragi (1648), Strâmba ( încep. sec. XVII), Vãdeni (1700), Þânþãreni ºi Lainici (sec. XVIII) º.a., adevãrate focare de culturã ºi viaþã monahalã . Din minunatul stil brâncovenesc al artei româneºti din sec. XVII – XVIII, se mai pãstreazã astãzi, case ºi conace boiereºti, precum cea a banului Cornea Brãiloiu din Vãdeni - Tg-Jiu ºi a Glogovenilor din Glogova, iar dintre lãcaºele de cult, mãnãstirea Polovragi ºi bisericile din Baia de Fier, Bengeºti ºi Vãdeni.. Tot în aceste timpuri se dezvoltã un nou tip de construcþii feudale: culele (locuinþe fortificate, nãscute din necesitãþi de apãrare). Odinioarã au existat peste 20 de astfel de construcþii în Gorj, însã astãzi doar câteva se mai pãstreazã în forma lor originarã în: cula Cornoiu (Curtiºoara), Cioabã-Chintescu (ªiacu-Slivileºti) ºi Cocoº-Crãsnaru (Groºerea-Aninoasa). În lupta de eliberare socialã ºi naþionalã, locuitorii judeþului Gorj s-au situat în primele rânduri, din mijlocul lor ridicându-se figuri de patrioþi, ce vor deveni cunoscuþi eroi ai neamului. De pe aceste meleaguri se declanºeazã miºcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârºitul vechiului regim feudal ºi începutul epocii moderne. Acest proces de renaºtere naþionalã în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeº, dã citire proclamaþiei cãtre popor, un adevãrat program al revoluþiei. Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde ºi judeþul nostru, ,,Proclamaþia eliberatoare” fiind cititã la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcã activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru ºi Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judeþul în Adunarea Constituþionalã. Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la rãzboiul de independenþã. Ostaºii gorjeni vor fi încadraþi în regimentele 2 Cãlãraºi ºi 2 Dorobanþi. Sacrificiul ostaºilor gorjeni în obþinerea independenþei, s-a ridicat la peste 241 morþi. Locuitorii gorjeni, atât cei care luptau sub arme cât ºi populaþia civilã, vor fi angrenaþi ºi în desfãºurarea luptelor din primul rãzboi mondial. Se cunoaºte aportul regimentului 18 Gorj, ca ºi al civililor din Tg-Jiu, la stoparea înaintãrii germane în toamna anului 1916. Acum se va remarca ºi cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, distinsã în primãvara anului 1917 cu ,,Virtutea militarã de rãzboi, clasa a II-a’’. Ea a continuat sã lupte pe frontul din Moldova, unde a cãzut eroic la datorie, în vara anului 1917. În perioada interbelicã, Gorjul va da scenei politice ºi culturale româneºti, mai multe personalitãþi dintre care se remarcã: Gheorghe Tãtãrescu, Grigore Iunian, aceºtia acþionând constant pentru promovarea valorilor democraþiei, sau Constantin Brâncuºi (pãrintele sculpturii moderne) ºi pictorul Iosif Keber care au adus o importantã contribuþie în arta plasticã româneascã. Gorjul este cunoscut ºi ca o bogatã ºi autenticã zonã folcloricã fiind pãstrãtorul unor obiceiuri ºi tradiþii ce se pierd în istorie ºi a unei arhitecturi în lemn de o autenticã valoare.
ATRACTII TURISTICE
Casa Memoriala a sculptorului Constantin Brancusi - nascut in satul Hobita in 1876, s-a impus ca fondator al sculpturii romanesti. Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, dedicat eroilor romani din primul razboi mondial, a fost inaugurat in 1938. Artistul a consacrat acestei opere 20 de ani din viata. Sculpturile care alcatuiesc ansamblul sunt expuse din 1956 in doua parcuri pe malul stang al Jiului: "Masa tacerii", "Aleea scaunelor" si "Poarta sarutului" in Parcul Central; "Coloana infinitului" si "Masa tacerii" in Parcul Tineretului. Manastirea Lainici a fost construita intre 1812 si 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adaposteste frumoase fresce interioare datand din 1860 si un iconostas compus din icoane in stil bizantin. Manastirea Tismana este unul dintre cele mai mari si mai vechi complexe monahale ale Valahiei, construit sub domnia voievodului Radu I (1377-1385) de calugarul Nicodim. Numele manastirii provine de la arborii padurilor dimprejur, in mare parte tisa. Manastirea este inchinata "Adormirii Maicii Domnului". In 1564 pictorul Dobromir din Targoviste a pictat biserica lasand doar in naos fresce originale. Cu zidul de incinta si turnurile inalte, cetatea, care domina raul Tismana, a avut un rol de aparare impotriva invaziilor. Ultima utilizare a manastirii intr-un scop militar dateaza din 1821, cand revolutionarul Tudor Vladimirescu s-a instalat aici cu "pandurii" lui . Manastirea Polovragi a fost intemeiata in 1648 si decorata intre 1703 si 1712 cu fresce in stil brancovenesc. Un alt element specific stilului brancovenesc este pridvorul, loc de reculegere si de primire a vizitatorilor. Pesterea Muierii se afla in Cheile Raului Galbenu. La Curtisoara se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului. langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea Imparatilor Septimius si Caracalla.

Niciun comentariu: